11. 11. 03 

Tinerii Republicii Moldova ¹  

Multitudinea de schimbări, specifice comunităţii noastre, coincide cu perioada de afirmare a grupului social, care constituie garanţia continuităţii societăţii şi anume a tineretului.

Parlamentul Republicii Moldova la 11 februarie 1999 a adoptat Legea “Cu privire la tineret” (nr. 279 - XIV), care defineşte politica de stat în domeniul tineretului, reglementează crearea condiţiilor sociale, economice şi organizatorice pentru dezvoltarea tineretului în interesul persoanei şi al societăţii, stabileşte direcţiile prioritare de promovare a politicii de stat în domeniul tineretului în temeiul Constituţiei şi al actelor juridice internaţionale. Prezenta lege defineşte ca tineret şi tineri – persoanele de 16-30 ani.

1. Situaţia demografică

La începutul a. 2003 în republică locuiau 3618,3 mii persoane, din care 908,6 mii (26,5%) tineri în vîrstă de 16 - 29 ani, ceea ce e cu 16,4% mai mult decît la 01.01.1998. Corelaţia între tineri şi tinere la această grupă de vîrstă se caracterizează printr-o relativă egalitate. Numărul bărbaţilor tineri a constituit 459,1 mii sau 50,5%, iar femeile tinere - 449,5 mii sau 49,5% din numărul total al tinerilor. Ceea ce nu este caracteristic pentru toată populaţia. Tineri în vîrstă de 16 - 19 ani constituie 32,4%, de 20 - 24 ani – 35,4 %, de 25 - 29 ani –  32,2 % din numărul total al tinerilor. În localităţile rurale locuiesc 546,9 mii tineri sau 60,2%, iar în mediul urban – 361,7 mii tineri (39,8%).  

1.1. Căsătorii şi divorţuri

Anual, în republică se formează peste 21 mii familii noi, din care trei pătrimi alcătuiesc familiile tinere.  

În anul 2002 au fost înregistrate 21,7 mii căsătorii (cu 1,0 mii mai puţin decît în anul 1997), rata nupţialităţii fiind de 6,0 căsătorii la 1000 locuitori. Piramida vîrstelor ilustrează faptul că cele mai multe persoane care s-au căsătorit în anul 2002 aparţin grupei de vîrstă 20-24 ani (44% dintre bărbaţi şi 46% dintre femei).

Avînd în vedere mediul de trai al soţilor, se evidenţiază deosebiri semnificative, astfel, în mediul rural, căsătoriile se încheie la o vîrstă mai tînără comparativ cu mediul urban. Anul trecut, 31,7% din numărul total de căsătorii înregistrate în mediul rural au fost încheiate de femei în vîrstă de pînă la 20 ani, comparativ cu 16,9%  în localităţile urbane.   

Numărul divorţurilor pronunţate prin hotărîre judecătorească irevocabilă a fost în 2002 de 13,0 mii, ceea ce constituie în mediu 3,5 divorţuri la 1000 locuitori (în creştere cu 25,1% faţă de anul 1997). Din numărul total de divorţuri, 38,8% revin femeilor tinere şi 25,9% - bărbaţilor tineri.

Cele mai frecvente divorţuri în cazul persoanelor în vîrstă de pînă la 30 ani, au fost înregistrate după o perioadă cuprinsă între 0-5 ani de la data căsătoriei, 57% la bărbaţi şi 43% la femei. 

1.2. Natalitatea

Numărul născuţilor-vii în 2002 a fost de 35,7 mii, în scădere cu 9,9 mii faţă de anul 1997. Ponderea cea mai mare în numărul total de născuţi-vii (82,2%) este deţinută de copiii mamelor tinere.

Cele mai multe naşteri au fost înregistrate la mamele din grupa de vîrstă între 20-24 ani (40,2%) şi la taţii din grupa de vîrstă 25-29 ani (33,8%). Se remarcă o tendinţă de reducere a numărului născuţilor de mame în vîrstă de pînă la 20 de ani. Astfel ponderea acestei categorii în numărul total de născuţi-vii constituie 15,2 % faţă de 17,9% în 1997. Rata natalităţii la tinere de 15-19 ani s-a micşorat de 1,7 ori faţă de 1997, fiind de 30 naşteri la 1000 femei de aceeaşi vîrstă.  

Continuă creşterea cotei copiilor născuţi în afara căsătoriei. Pe parcursul anului precedent 8192 copii (23% din total născuţi-vii) s-au născut în afara căsătoriei (faţă de 17,2% în 1997). Vîrsta mamei la naştere în afara căsătoriei are 2 indici culminanţi – pînă la 20 ani (20%), 20-24 ani (38% din total copii născuţi în afara căsătoriei). Deci revin la cele mai tinere vîrste şi reflectă micşorarea vîrstei începutului vieţii sexuale, creşterea sarcinilor în afara căsătoriei. Vîrsta medie a mamelor la naştere a fost de 25 ani. 

1.3. Mortalitatea

În anul 2002 au decedat 980 persoane în vîrstă de 15-29 ani sau cu 7,8% mai puţin decît în 1997. Mortalitatea generală la bărbaţii tineri depăşeşte mortalitatea tinerelor aproximativ de  3 ori.

Însă, este alarmant faptul, că în structura mortalităţii persoanelor tinere după cauze de deces, în anul de referinţă, ponderea cea mai mare ocupă accidentele, otrăvirile şi traumatismele - circa 53%.

În anul 2002, din cauza omuciderilor şi sinuciderilor au decedat 169 persoane în vîrstă de 15-29 ani sau 17,7% din numărul total de decedaţi din aceste cauze, înregistrînd o diminuare faţă de anul 1997 de 24%. Mortalitatea în urma acestor cauze la tineri este de 6,5 ori mai mare decît la tinere.

2. Învăţămîntul

2.1 Învăţămîntul secundar general

Conform Legii Învăţămîntului, în Republica Moldova sistemul de învăţămînt este organizat pe niveluri şi trepte. Învăţămîntului secundar general îi aparţin 2 niveluri: gimnazial şi liceal.

Nivelul gimnazial înrolează 308,0 mii persoane. În anul 2002, comparativ cu anul precedent, numărul celor care au absolvit 9 clase s-a majorat cu 3,4 mii (cu 6%), constituind 59,6 mii persoane. Din ei fiecare al doilea îşi prelungeşte studiile în clasa a 10 a liceelor sau şcolilor medii de cultură generală.    

Nivelul liceal şi învăţămîntul mediu de cultură generală cuprinde circa 80 mii elevi, sau cu 8,0 mii persoane (cu 11%) mai mult ca în perioada respectivă a anului precedent. Absolvenţii liceelor şi şcolilor medii de cultură generală (cl.11 (12)) au constituit 25,6 mii persoane. Din 11,1 mii absolvenţi ai liceelor, 93% au susţinut examenele bine şi au primit diplomă de bacalaureat, oferindu-le prioritate  în procesul de înmatriculare în instituţiile de învăţămînt universitar. În anul de studiu menţionat din numărul total al celor înmatriculaţi în instituţiile de învăţămînt universitar, fiecare al treilea a fost absolvent al liceelor cu diplomă de bacalaureat. 

În Republica Moldova există trei tipuri de instituţii de învăţămînt care pregătesc tineretul pentru intrarea în piaţa muncii:     

• Instituţiile de învăţămînt secundar profesional
• Instituţiile de învăţămînt mediu de specialitate (colegiile)
• Instituţiile de învăţămînt superior.

2.2 Învăţămîntul secundar profesional

La începutul anului de studiu 2002/2003 sistemul de învăţămînt secundar profesional cuprindea 83 instituţii în care îşi făceau studiile 22,6 mii persoane.

Cu totate că numărul instituţiilor de învăţămînt secundar profesional s-a majorat cu o unitate, numărul elevilor s-a micşorat cu 0,4 mii persoane. Majoritatea absolută a elevilor învaţă în instituţiile de proprietate publică – 98%. În instituţiile de învăţămînt secundar profesional 3,6 mii de elevi (16%) învaţă pe bază de contract.

La începutul anului de studiu 2002/2003 în instituţiile de învăţămînt secundar profesional au fost înmatriculate 16,5 mii persoane, ceea ce prezintă practic nivelul anului precedent. Din numărul total al celor admişi – 65% sînt din mediul rural.

Din numărul total al celor înmatriculaţi în şcoli profesionale – 83% au constituit absolvenţii  gimnaziilor.

În anul 2002 s-au înregistrat 14,9 mii absolvenţi, fiecare al doilea a fost plasat în cîmpul muncii.

În anul de studiu 2002/2003 din numărul total de elevi în limba de stat învaţă  79%, în limba rusă – 21%, pentru cei ce studiază pe bază de contract acest indicator reprezintă respectiv 67% şi 33%.

Burse bugetare primesc 80% de elevi: mărimea medie a bursei de studiu este de 50 lei. Numărul de elevi, care au nevoie de camine constituie 9,8 mii de persoane, din care 90% sînt cazaţi în ele. 

2.3 Învăţămîntul mediu de specialitate

Învăţămîntul mediu de specialitate în republică se efectuează în 63 colegii. Numărul studenţilor a constituit 15,2 mii persoane. Cea mai mare parte din ei (82%) îşi fac studiile în colegii de proprietate publică.

În pofida faptului, că fiecare al patrulea colegiu este privat, numărul studenţilor în ele nu depăşeşte 14%. Totodată, în aceste instituţii studiază pe bază de contract fiecare al patrulea şi 37% primesc burse bugetare, mărimea medie a bursei fiind egală cu 68 lei.

Trei pătrimi din studenţii colegiilor studiază în limba de stat; fiecare al cincilea - în limba rusă. Funcţionează deasemenea grupe de studiu în limba ucraineană, găgăuză, bulgară.    

Numărul studenţilor înmatriculaţi în anul de studiu 2002/2003 a diminuat  cu 6% faţă de anul de studiu 2001/2002. Din numărul total al celor înmatriculaţi 80% au constituit absolvenţii liceelor şi şcolilor medii generale, 18% - ai gimnaziilor şi 2% - absolvenţii instituţiilor de învăţămînt secundar profesional. Ca şi în anii precedenţi, specialităţile ce au prezentat cel mai mare interes sînt următoarele: medicina – 17%, economia – 14%, juridica – 12%. 

2.4 Învăţămîntul superior 

Gradul de acces la învăţămîntul universitar a crescut, îndeosebi în învăţămîntul privat, acesta fiind singurul nivel al sistemului de învăţămînt care a înregistrat o majorare considerabilă a numărului de instituţii – de la 24 în 1996-1997 pînă la 45 în anul 2001. La începutul anului de studiu 2002/2003 numărul studenţilor în înstituţiile de învăţămînt universitar a alcătuit 95,0 mii persoane.

Marea majoritate a studenţilor învaţă în municipiul Chişinău – 83,1 mii (87%), în municipiul Bălţi respectiv 7,1 mii (8%), în municipiul Cahul - 2,7 mii (3%), în municipiul Comrat - 2,1 mii (2%).

Trei pătrimi din studenţi (75%) îşi fac studiile în instituţiile superioare de stat şi fiecare al patrulea – în instituţiile private.

Pe parcursul ultimilor ani tot mai răspîndite devin studiile pe bază de contract. Ca rezultat numărul celor ce studiază pe bază de contract a crescut cu 18% faţă de perioada respectivă a anului precedent şi constituie 70,1 mii persoane. Această formă de instruire este caracterizată nu numai pentru instituţiile private, ci şi pentru cele de stat. Astfel, în cele 17 instituţii de învăţămînt de stat studiază pe bază de contract două treimi din numărul total de studenţi. Valorile maximale a plăţii anuale pentru un student variază de la 5,4 mii pînă la 6,3 mii lei la secţia de zi  şi de la 2,5 pînă la 3,0 mii la secţia fără frecvenţă.

Din numărul total de studenţi ai instituţiilor superioare de stat, ce studiază la secţia de zi 15% primesc burse bugetare, cu mărimea medie de 91 lei şi minimă – 70 lei. 

Structura studenţilor după naţionalitate se caracterizează în felul următor:  moldoveni – 73%, ruşi – 14%, ucraineni – 7%, găgăuzi – 4%, bulgari – 2%. Două treimi din numărul total al studenţilor  studiază în limba de stat, 31% - în limba rusă. Funcţionează deasemenea, grupe de studiu în limba ucraineană, engleză, franceză, germană şi spaniolă.

Din numărul celor înmatriculaţi în instituţiile de învăţămînt superior 74% constituie absolvenţii liceelor şi a şcolilor medii generale, fiecare al cincilea fiind absolvent al colegiilor şi doar 2% - absolvenţii instituţiilor de învăţămînt secundar profesional. Din numărul celor înmatriculaţi 72% sînt cu grad de bacalaureat.

Specialităţile ce au prezentat cel mai mare interes sînt economia şi juridica, mai puţin - specialităţile tehnice. 

2.5 Schimbul de studenţi al instituţiilor de învăţămînt superior cu ţările străine

Anual are loc schimbul de studenţi cu ţările străine. La începutul anului de studiu 2002/2003 în instituţiile de învăţămînt superior ale republicii îşi făceau studiile 2,0 mii studenţi din 30 ţări, majoitatea fiind din Ucraina (28%), România (22%), Iordania (18%). Mai mult de două treimi din studenţii străini învaţă pe bază de contract.

Numărul cetăţenilor republicii, ce studiază în instituţiile de învăţămînt superior de peste hotare este mai mare de 4,0 mii persoane, majoritatea din ei (72%) - în România.    

2.6 Doctorantura

La începutul anului 2003 pregătirea cadrelor ştiinţifice în republică se desfăşoară în 48 instituţii, din acestea 33 instituţii de cercetări ştiinţifice şi 15 instituţii de învăţămînt superior. Numărul doctoranzilor constituie 1563 persoane, marea majoritate din ei  sînt persoane tinere: respectiv în vîrstă de pînă la 25 ani şi 26-30 ani - 44%. Din numărul total al doctoranzilor 59% alcătuiesc femeile.

Din numărul total al doctoranzilor pe bază de contract îşi fac studiile 229 persoane – fiecare al şaptelea. Din numărul doctoranzilor promovaţi au susţinut teza 15%.

Ponderea cea mai mare o alcătuiesc doctoranzii ce îşi fac studiul în domeniul ştiinţelor economice – 16%, juridice –14%, medicale – 12%.  

3. Piaţa muncii şi şomajul

Conform rezultatelor cercetării statistice asupra forţei de muncă în gospodării (ancheta forţei de muncă) în anul 2002 populaţia tînără (16-30 ani) ocupată a constituit 351 mii, sau 40% din totalul populaţiei din grupa de vîrstă respectivă şi 23% din totalul populaţiei ocupate. Ponderea tinerilor este mai mare în comerţ (29,4%), hoteluri şi restaurante (33,1%), activităţile personalului angajat în gospodăriile personale (35,7%). Circa două treimi activau în mediul rural.

Numărul şomerilor în vîrstă de 16-30 ani (conform clasificării Biroului Internaţional al Muncii) în anul 2002 a alcătuit 48 mii persoane, constituind 44 la sută din numărul total de şomeri. Rata şomajului la tineri (proporţia şomerilor în populaţia economic activă) a înregistrat 12,0%, fiind aproape dublă în comparaţie cu media  pe ţară (6,8%) şi mult mai superioară în mediul urban (18,9%) faţă de cel rural (7,2%). În comparaţie cu anul 2001 rata şomajului a scăzut cu  1,1 puncte procentuale.

Din numărul total de şomeri, aflaţi la evidenţa agenţiilor teritoriale de ocupare a forţei de muncă 48 la sută o constituie tinerii sub 30 de ani. 

4. Criminalitatea

În anul de referinţă au fost relevate peste 11,3 mii persoane tinere (pînă la 30 ani) care au comis crime (în anul 2000 – 12,5 mii, în anul 2001 – 10,2 mii persoane).

Ponderea tineretului în numărul total de persoane care au comis crime se manifestă la infracţiuni ca: jafuri şi tîlhării – 81%, furturi – 70%, crime legate de narcomanie – 63%, leziuni corporale grave şi viol – 57%, omor şi tentativă de omor – 46%.              

5. Opinia tineretului Republicii Moldova despre unele probleme sociale 

Pentru reflectarea mai amplă a opiniei tineretului vizînd unele probleme de ordin social Departamentul Statistică şi Sociologie a efectuat în anul 2001 un sondaj sociologic, punctele de reper fiind: problema studiilor, plasarea în cîmpul muncii, situaţia familiilor etc.

Cercetarea a fost plasată pe întreaga republică, eşantionul fiind compus din 667 subiecţi, dintre care 56,1% - femei şi 43,9% - bărbaţi. Respondenţii în vîrstă de 16-19 ani şi 20-25 ani alcătuiesc cîte 34,2%, iar cei în vîrstă de 26-30 ani constituie 31,6% din intervievaţi.  Au fost supuşi sondajului 30,1% din tineri ce îşi îndeplinesc funcţiile în sectorul privat, 25,3% - lucrători în gospodăria proprie, 10,3% din tineri ce îşi fac studiile în şcoli, gimnazii licee, 9,0% - lucrători în sectorul de stat, 8,5% tineri – şomeri, şi 7,6% - studenţi ai instituţiilor superioare de învăţămînt.

Studiile oferă posibilitatea tinerilor de a se încadra în viaţa social economică a ţării. Astfel, fiecare a doua persoană consideră, că pentru obţinerea unui loc de muncă este necesar de a avea studii superioare calitative, 31,6% menţionează  că studiile medii profesionale sînt necesare pentru atingerea unui înalt nivel de calificare, 17,7% din respondenţi rămîn la ideea, că studiile medii generale sunt suficiente pentru obţinerea unui loc de muncă.

Dacă tinerii ar avea un capital, 42,3% din subiecţi l-ar folosi la procurarea locuinţei, 16,5%  l-ar investi într-o întreprindere de comerţ, iar 14,2% - pentru studii.

Crearea familiei actualmente este o problemă socială: a educa, a creşte un copil sau mai mulţi este dificil. Din cei chestionaţi 7,0% - preferă relaţiile neînregistrate, concubinajul ca tip de familie, 49,0% - preferă cuplul familial cu doi copii, 34,5% - cuplul familial cu un singur copil, 5,7% - cuplu familial cu 3 copii şi mai mulţi. În pofida problemelor social - economice existente familia ca unitate socială continuă să predomine.

Efectuarea sondajului sociologic a oferit tinerilor posibilitatea de a enumera cele mai actuale probleme existente în societate. Una dintre problemele cele mai stringente s-a dovedit a fi  şomajul – aşa cred 72,3% respondenţi şi nivelul scăzut al veniturilor – 71,2%. Pe lîngă acestea au  fost menţionate: instabilitatea din societate, incertitudinea faţă de viitor – 15,9%, criminalitatea – 13,6%, narcomania – 10,5%, prostituţia – 5,4%, alcoolismul şi fumatul – 5,4%.       

Anexă (8 tabele)

Tabelul 1. Căsătorii şi divorţuri după vîrstă  
(persoane)

 Tabelul 2. Numărul născuţilor după grupa de vîrstă a mamelor tinere 
(persoane)

Tabelul 3. Decedaţi după grupa de vîrstă şi sex
(persoane)

 Tabelul 4. Învăţămîntul secundar general
(mii persoane)

Tabelul 5. Învăţămîntul secundar profesional

Tabelul 6. Colegii, universităţi

Tabelul 7. Schimbul de studenţi cu ţările străine
(persoane)

Tabelul  8. Ponderea tineretului în vîrstă sub 30 ani în numărul total de persoane care au comis crime.