RO RU EN
Benzi RSS
Actualizat la: 20.10.2017
Prima / Istoric
Istoric
Versiune tipar
 

File din istoria statisticii

Statistica exercită un impact major asupra întregii vieţi economice şi sociale, oferind celor ce o folosesc posibilitatea de a şti cu exactitate ceea ce s-a întâmplat şi de a contura prin demersuri şi evaluări cuantificabile tendinţele generale ale dezvoltării umane.

Statistica oficială are o istorie bogată, fiind dezvoltată de-a lungul timpului, odată cu evoluţia societăţii, avînd drept scop primordial furnizarea de o manieră cît mai bună informaţia statistică privind situaţia şi dezvoltarea ţării.

O etapă importantă în formarea statisticii moldoveneşti datează cu secolul al XVIII-lea, cînd în timpul războaielor ruso-turce autorităţile dispuneau organizarea unor recensăminte pentru a cunoaşte de ce resurse materiale dispun Principatele, pentru a le folosi în război. Primele recensăminte mai ample au fost efectuate în perioada anilor 1772-1774. Ulterior, acest tip de recensăminte s-a efectuat şi în timpul războaielor din 1787-1791 şi 1806-1812.

După anexarea Basarabiei la Rusia în 1812, autorităţile ruse au sesizat necesitatea unei evidenţe a populaţiei şi resurselor de care dispunea noua provincie. În instrucţiunile privind organizarea ţinutului dintre Prut şi Nistru, pe care amiralul Ciceagov le-a primit de la ţar, se sublinia necesitatea efectuării unei statistici riguroase în Basarabia, pentru a o putea guverna cît mai eficient, de aceea se impunea instituţionalizarea statisticii. Drept rezultat, în februarie 1813, în cadrul Guvernului provizoriu al Oblastiei Basarabiei, a fost organizat Departamentul doi cu expediţia statistică condus de Matei Krupensky. Însă lipsa de personal calificat a făcut existenţa acestei structuri nefuncţională, astfel încît în 1816 această a fost suprimată, în urma reformei guvernului, funcţiile de evidenţă fiind transferate departamentului financiar-economic. Acesta întocmea către data de 1 ianuarie a fiecărui an rapoarte despre numărul populaţiei pe familii şi apartenenţa lor socială. În secolul al XIX-lea au existat cîteva feluri şi modalităţi de efectuare a recensămintelor, printre care pot fi enumerate: recensăminte locale simultane, cum ar fi cele ale populaţiei din 1816-1817 şi cele fiscale din 1820 şi 1824; statistica anuală a populaţiei, efectuată de autorităţile poliţieneşti (recensămîntul pentru ţinutul Orhei din 1825, Hotin din 1827), care presupunea întocmirea unor liste ale populaţiei tîrgurilor şi satelor din judeţ; evidenţa populaţiei pe etnii (recensămîntul gubernatorului Fiodorov din 1844); reviziile sau recensămintele axate pe evaluarea resurselor materiale ale unei regiuni (1815, 1850, 1858); listele de evidenţă ecleziastică (gruparea populaţiilor pe parohii) etc.

În 1834 are loc o reformă a serviciilor statistice ruseşti, care trec în subordinea Ministerului de Interne. În anul următor, au fost reorganizate şi departamentele statistice în provincii, astfel încît anul următor 1835, la Chişinău a fost deschis un Comitet Statistic gubernial prezidat de către gubernatorul civil al Basarabiei şi în care intrau funcţionari înalţi, inclusiv Mareşalul Nobilimii. Totuşi, lipsa unor competenţe precise a făcut ca activitatea sa fie mai mult efemeră pînă la reorganizările din anii 1850. În instrucţiunea Comitetului Statistic al Ministerului de Interne rus, din 5 decembrie 1855 sînt stabilite principiile de funcţionare a noilor Instituţii guberniale de statistică. Comitetul Statistic gubernial era obligat să colecteze informaţiile statistice, să le verifice, unifice şi să le includă în tabele special elaborate de către Comitetul Central de Statistică de pe lîngă Ministerul de Interne. Instrucţiunile prevedeau ca funcţionarii responsabili de colectarea informaţiilor să înceapă analiza obiectelor de observaţie statistică printr-o analiză istorică, pentru a putea fi comparată cu starea actuală a lucrurilor. De altfel, în concepţia vremii statistica făcea radiografierea statului la momentul cercetării.

La 12 iulie 1859, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat ordonanţa cu privire la înfiinţarea Oficiului Central de Statistică Administrativă a Principatelor Unite, directorul acestuia fiind numit statisticianul Dionisie Pop Marţian. Acest Oficiu a fost creat în rezultatul contopirii celor două instituţii: Directoratul Statistic de la Iaşi, condus de Ion Ionescu de la Brad şi Oficiul de Statistică din Bucureşti. Instituţia statistică dată a activat şi în cele trei judeţe dintre Prut şi Nistru - Cahul, Bolgrad şi Ismail care se aflau în componenţa Statului român între 1856-1878.

Cît priveşte teritoriul Basarabiei din componenţa Imperiului Rus, primele cercetări statistice fundamentale în Basarabia au fost efectuate la începutul anilor 1860 de către ofiţerul statului Major rus Alexandru Zasciuk. În anul 1863 el publică două volume de Materiale pentru geografia militară şi statistică a Basarabiei, care multă vreme au constituit una dintre cele mai importante surse privind geografia, demografia şi economia Basarabiei.

Comitetul de Statistică gubernial din Basarabia a înregistrat performanţe notabile după ce în fruntea sa a fost numit Alexandr N. Egunov (1824-1897). În această perioadă au fost editate trei volume de materiale ale Comitetului de Statistică (Записки Бессарабского статистического комитета, 1864-1868 гг.) şi o listă a tuturor localităţilor din gubernie (Бессарабская губерния в 1870 - 1875 гг.: Перечень населенных мест). De asemenea, Comitetul de Statistică din Basarabia era unul dintre cele mai mari din Rusia, numărînd pînă la 138 de membri activi.

Reforma administraţiei publice locale din Imperiul rus din anii 1870, prin formarea aşa-numitelor zemstve, a deschis o nouă etapă în evoluţia statisticii basarabene – statistica zemstvelor, dînd şi o generaţie foarte importantă de statisticieni. Chiar dacă se utiliza o informaţie limitată, cu caracter local, destinată autorităţilor publice locale, se încerca o uniformizare a metodologiei statistice, a chestionarelor, fiind folosită adesea compararea datelor cu alte regiuni. Statistica zemstvelor îşi propunea ca datele statistice să ajute la transformările de ordin economic, social şi politic al ţării. Pentru reuşita unui astfel de demers, era necesară aplicarea unor metodologii avansate care trebuiau să ţină cont nu doar de factorii strict economici, dar şi de un cadru general, cum ar fi condiţiile de muncă, mentalitatea sau chiar situaţia politică. În această perioadă principala preocupare ţinea de evaluarea gospodăriilor ţărăneşti, a veniturilor gospodăriilor şi factorilor economici (evidenţa populaţiei active, utilizarea terenurilor, tehnica agricolă, modul de producţie, realizarea, infrastructura etc.) sau naturali (calitatea solului, clima) care le determină. O altă direcţie importantă care s-a născut în cadrul statisticii zemstvelor a fost statistica industrială, fondatorul căreia a fost nobilul basarabean Vasile Varzar.

Una dintre cele mai importante realizări ale statisticienilor din Basarabia a fost organizarea primului recensămînt general în cadrul Imperiului rus din decembrie 1897. Elaborat pe baze ştiinţifice moderne, chiar dacă conţinea anumite imperfecţiuni, acest recensămînt oferă unul dintre cele mai largi tablouri statistice asupra perioadei. Importanţa acestuia era atît de mare, încît a fost luat ca bază pentru întocmirea Dicţionarului statistic al Basarabiei din 1923 de către autorităţile româneşti.

În perioada interbelică, în Basarabia a activat un Comitet de Statistică al Basarabiei, directorul căruia în anii 1920 era Eugeniu N. Giurgea. Statisticienii basarabeni au contribuit la reuşita unuia dintre cele mai ample recensăminte generale din Europa, cel din 1930, organizat sub auspiciile marelui sociolog Dimitrie Gusti, rezultatele căruia au fost publicate în Enciclopedia României. Primul Recensămînt general al populaţiei din România întregită a avut lor în 29 decembrie 1930. Preşedinte al Comisiei de recensămînt a fost cunoscutul sociolog Dimitrie Gusti, din care mai făceau parte savanţi cu renume ca Sabin Manuilă, Directorul Institutului Central de Statistică a României, profesorii Gheorghe Arghirescu, N.T. Ionescu, Octav Onicescu, Maximilian Sanielevici şi alţii. Acest recensămînt a fost de o mare însemnătate, fiind elaborat după cele mai moderne criterii ştiinţifice ale timpului. Astfel, prelucrarea datelor recensămîntului, înscrise în formulare, s-a făcut cu ajutorul mecanografelor, a unor echipamente de calcul mecanizate, fapt care a permis elaborarea unor tabele de date corelate. Datele recensămîntului au fost publicate în nouă volume, unul dintre care fiind dedicat statisticii basarabene.

După crearea Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldoveneşti la 12 octombrie 1924 în cadrul Ukrainei, în regiunea din stînga Nistrului a fost creată o „Cîrmuire statistică a Moldovei” la Balta (Moldstatcârmuirea), condusă de la început de Bagrov, care a editat primul buletin statistic în 1928. Aici avem informaţii privind populaţia şi starea economiei regiunii în urma recensămîntului unional efectuat în 1926. Un alt buletin a fost editat la Tiraspol în limba ucraineană în anul 1931.

După anexarea Basarabiei la URSS în 1940, aici au fost create instituţii statistice de tip sovietic, care au activat pînă la începutul anilor 1990. Însăşi natura statului sovietic socialist, bazat pe proprietatea colectivă şi economia planificată necesita un alt tip de abordare a domeniului statistic. Încă din primii ani ai puterii sovietice, liderii săi declarau importanţa luării sub control a statisticii oficiale, menite să lucreze doar pentru Guvern, funcţia de diseminare a informaţiei fiind strict controlată şi restricţionată. Direcţia Centrală de Statistică a statului sovietic, fondată în decembrie 1917, din ordinul lui Vladimir Lenin, chiar de la bun început a avut relaţii extrem de complicate cu alte instituţii de resort (economice şi financiare). În domeniul statistic, pe lîngă Direcţia Centrală de Statistică, au existat şi servicii statistice ramurale (pe lîngă ministere şi departamente), care trebuiau să colecteze şi să interpreteze informaţia, transmiţînd-o instanţelor superioare. Statistica sovietică îşi pierde temporar autonomia instituţională, fiind înglobată în structurile Gosplanului în 20 decembrie 1929. Această decizie a permis centralizarea structurilor statistice din URSS, dar şi a specificat importanţa acestora în elaborarea şi supravegherea planificării economiei naţionale. În cadrul sistemului administrativ de comandă, a fost subminată independenţa statisticii sovietice, fiind transformată într-o parte constitutivă a sistemului de planificare socialist.

În urma ultimatumului înaintat de către guvernul sovietic în 26 iunie 1940, toate instituţiile statutului român au fost evacuate în dreapta Prutului, inclusiv Comitetul statistic pentru Basarabia. Noile autorităţi au instalat structurile lor statistice, fiind fondat aparatul Împuternicitului Gosplan-ului pe lîngă Consiliul Komisarilor Norodnici din URSS pentru Republica Sovietică Socialistă Moldovenească.

În timpul războiului în Basarabia administrată de autorităţile române a activat un Inspectorat statistic al Basarabiei şi Bucovinei, în subordinea căruia se aflau Birourile statistice ale plaselor şi oraşelor, care furnizau informaţia statistică colectată pe teren. Acestea au fost desfiinţate în anul 1944, după revenirea Armatei Roşii în regiunea dintre Prut şi Nistru. Guvernul sovietic a efectuat o reformă în domeniul statisticii, ataşînd instituţiile de resort Comitetului pentru Planificare a Economiei Naţionale (Gosplan). În conformitate cu Ordinul Consiliului de Miniştri al URSS din 23 decembrie 1943 se prevedea unificarea aparatului împuternicitului Gosplan-ului cu cel de statistică pentru RSSM.

În martie 1944, Direcţia Centrală de Statistică (DCS) a fost mutată de la Kirovograd la Soroca, teritoriu aflat la acea vreme sub administrare sovietică. În luna aprilie 1944 a fost numit şeful Direcţiei statistice de pe lîngă Împuternicitul pe lîngă Gosplan să fie numit Ivan Verşinin. Principala problemă care trebuia organizată de către noua conducere a Direcţiei Centrale de Statistică a RSSM era cea a cadrelor şi restabilirea funcţionării aparatului în toată republica. Au fost operate angajări pentru principalele sectoare, dar şi pentru o bună parte din inspectoratele statistice din raioanele de nord ale republicii. Deoarece cadrele locale erau insuficiente au început să fie aduşi specialişti din alte republici. Astfel, au fost aduşi patru absolvenţi ai Colegiului (tehnicumului) statistic din Stalingrad şi încă 15 persoane care au absolvit cursurile rapide de inspectori pe lîngă Institutul Statistic din Moscova. Acest grup restrîns de oameni a constituit nucleul organizaţional al DCS din RSSM. La 25 august 1944 Verşinin a revenit în Chişinăul, proaspăt ocupat de trupele Armatei Roşii. În a doua jumătate a anului au fost completate şi restul instituţiilor statistice judeţene – Chişinău, Orhei, Bender şi Cahul. Mărirea numărului de inspectorate judeţene, raionale şi orăşeneşti a cerut un număr mai mare de cadre. De aceea, tot în acelaşi an a fost organizat şi Combinatul didactic de pe lîngă DCS RSSM, al cărui primă promoţie, în număr de 30 de persoane, prin ordinul nr. 77 din 5 decembrie 1944 a fost imediat angajată în diferitele structuri ale Moldstat-ului în teritoriu. Aceasta era o şcoală pentru contabili, care pregătea specialişti de calificare iniţială pentru agricultură şi industrie. Imediat după război la Chişinău, s-a decis crearea unei instituţii de specialitate de calificare medie statistică, – Colegiul (Tehnicum) statistic. Activitatea acestuia era strîns legată de DCS RSSM, chiar dacă a fost subordonat Ministerului Învăţămîntului. De asemenea, din necesitatea acută a unor specialişti de înaltă calificare i-a obligat pe factorii de decizie a Moldstat-ului să găsească resurse pentru a trimite pe unii din colaboratori să-şi continue studiile în instituţiile de învăţămînt superior al URSS (Moscova, Leningrad, Lvov). Toate aceste măsuri au dus la ameliorarea vizibilă a calităţii produsului statistic general şi la realizarea întregului volum în timp util.

În urma reorganizării instituţiei statistice din august 1948, conform reformei administrative din republică unde au fost create circa 60 de inspectorate raionale de statistică, aceasta s-a transformat într-un departament autonom, ce se supunea direct Consiliului de Miniştri, fiind scos de sub tutela Gosplan-ului, desfiinţat în mai 1949. În urma acestei restructurări, directorul Direcţiei Centrale Statistice al RSSM, numit Ivan Verşinin, se subordona direct instituţiei statistice unionale. Principalele sarcini puse în faţa DCS URSS au fost: colectarea, prelucrarea şi transmiterea la timp a informaţiilor statistice ştiinţific fundamentată, care indică modalităţile de executare a planului socialist de stat, eficacitatea producţiei de tip socialist, al progresului tehnico-ştiinţific; elaborarea unei metodologii ştiinţifice unice, organizarea evidenţei economice şi statisticii; analiza economică a datelor cu caracter statistic; constituirea şi asigurarea unei reţele automatizate de calcul efective de evidenţă statistică; elaborarea unui bilanţ de dare de seamă a economiei naţionale, a balanţei interramurale şi a repartizării producţiei; publicarea comunicatelor privind organizarea planurilor de stat al dezvoltării economiei sovietice, precum şi al altor materiale statistice, inclusiv al anuarului „Economia URSS” («Народное хозяйство СССР»); implementarea în întreprinderile şi instituţiile statistice a organizării ştiinţifice a muncii şi a unei conduceri eficiente.

Obligaţiile instituţiei statistice moldoveneşti erau prevăzute de legea reformării instituţiilor statistice unionale din 10 august 1948, care prevedeau ca DCS RSSM să fie nemijlocit subordonată DCS din URSS, fiind obligată să efectueze toate lucrările statistice prevăzute în deciziile guvernului unional, de planurile unionale şi republicane, să îndeplinească în timp şi amplu indicaţiile venite din partea instanţei superioare, să efectueze executarea planului unional şi republican de către întreprinderile din RSSM, să realizeze şi analizeze date statistice, să controleze evidenţa contabilă a ministerelor şi diverselor instituţii, să dirijeze activitatea inspectoratelor statistice raionale şi orăşeneşti ce se află nemijlocit în subordinea DCS RSSM. Între anii 1955-1964 DCS din Moldova ocupa în permanenţă locurile 1-3 la întrecerea socialistă dintre departamentele de statistică unionale, fapt care a ridicat prestigiul instituţiei.

Aparatul Direcţiei statistice se afla într-o permanentă evoluţie, astfel încît în 1956 acesta enumăra 12 secţii, care acopereau activitatea tuturor sectoarelor economiei naţionale. În 1960 în conformitate cu decizia Consiliului de Miniştri ai URSS „Despre aprobarea Regulamentului privind Direcţia Centrală de Statistică de pe lîngă Consiliul de Miniştri al URSS” şi ordinul DCS URSS, instituţia statistică moldovenească a fost transformată în Direcţia Statistică Centrală de pe lîngă Consiliul de Miniştri al RSSM.

Din 1957 începe publicarea anuarului „Economia Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti” (Народное хозяйство MССР). Pe lîngă aceasta, după modelul centrului erau publicate şi culegeri statistice jubiliare care aveau menirea să prezinte întreaga paletă de performanţe a statului socialist moldovenesc. În anul 1973 a fost elaborat şi un anuar statistic al oraşului Chişinău, elaborat de către Inspectoratul statistic orăşenesc din capitală. De asemenea, în competenţa şi obligaţia DCS RSSM stătea publicarea periodică a Rapoartelor privind totalurile îndeplinirii planurilor de stat şi al dezvoltării socialiste. Publicarea rezultatelor se făcea pe an, trimestru sau lună. Un volum important îl prezenta publicarea materialelor recensămintelor.

Sursa principală de informaţie statistică o servea rapoartele statistice prezentate de toate întreprinderile de stat, departamentele şi ministerele care trebuiau să le îndeplinească şi să le remită la timp structurilor statistice de toate nivelurile. De asemenea, de competenţa DCS RSSM ţinea organizarea unor recensăminte ramurale şi generale. În anul 1959 a fost organizat primul recensămînt postbelic general al populaţiei, iar pentru aceasta a fost creat un sector special. În anii 1950, instituţiile statistice au efectuat centralizarea colectării şi prelucrării evidenţelor întreprinderilor, organizaţiilor şi şantierelor de construcţie în funcţie de ramurile economiei naţionale. Toate ministerele de ramură au început să primească informaţiile statistice doar prin intermediul structurilor statistice.

Odată implementat principiul de centralizare a datelor statistice, s-au creat condiţii pentru organizarea mecanizării acesteia. În anii 1960 a fost creat un amplu sistem automatizat de colectare şi prelucrare a informaţiei statistice, de planificare şi dirijare a economiei naţionale la nivelul întregii Uniuni Sovietice. În iunie 1957 în RSSM a fost creată o Staţie de Maşini de Calcul (SMC) în competenţa căreia era colectarea de la întreprinderile şi organizaţiile din Republică a informaţiilor statistice, prelucrarea acestora prin intermediul maşinilor de calcul şi transmiterea materialelor despre dezvoltarea social-economică Guvernului şi instituţiilor economice. Primul director era Dmitrie Fedotov. De la 1 ianuarie 1959 SMC din republică sînt trecute la autogestiune, fapt care le-a permis să lărgească gama lucrărilor statistice. Deja în 1961 de serviciile sale beneficiau peste 50 de organizaţii şi întreprinderi. În anii 1963-1964 sînt create Staţii de Maşini de Calcul la Dubăsari şi Floreşti, ca peste cîţiva ani să fie creată o adevărată reţea de staţii în toate centrele raionale din republică. În anul 1967 este creat Centrul Principal de Calcul.

Procesele de democratizare a societăţii şi promovarea noilor reforme socio-economice după declararea suveranităţii Republicii Sovietice Socialiste Moldova la 23 iunie 1990 şi a independenţei ţării la 27 august 1991 au generat schimbări radicale în ce priveşte crearea bazei pentru sistemul statistic naţional. În această perioadă se atestă o creştere considerabilă a cererii în informaţie statistică adaptată la noile condiţii de dezvoltare social-economice ale statului şi racordată la cerinţele internaţionale. Acest fapt a provocat completarea golurilor existente la etapa de trecere de la sistemul statistic sovietic la un sistem statistic naţional, autonom al societăţii în proces de tranziţie la economia de piaţă.

Prin Hotărîrea Guvernului RSSM nr.223 din 20 iulie 1990, Comitetul de Stat pentru Statistică al RSSM este reorganizat în Departamentul de Stat pentru Statistică al RSSM care era împuternicit să efectueze dirijarea metodică şi controlul în domeniul organizării evidenţei primare, statisticii şi asigurării autenticităţii datelor în ţară. Începînd cu 1 ianuarie 1991 cheltuielile pentru întreţinerea organelor de statistică ale RSS Moldova sînt finanţate din bugetul republicii.

Deoarece în condiţiile metodelor administrative de dirijare a economiei, sistemul de contabilitate şi statistică era condiţionat de metodologia planificării centralizate şi bazat pe cercetări statistice exhaustive, devine tot mai evident faptul că sistemul nu dispunea de un şir de indicatori ce ar caracteriza situaţia financiară a statului nou creat, circulaţia banilor şi creditele, funcţionarea noilor structuri de antreprenoriat şi mediere. Mai mult ca atît, metodologia sistemului de contabilitate şi statistică era diferită de practica şi standardele mondiale, fapt ce complica oarecum evoluţia relaţiilor economice externe ale ţării şi proceselor de integrare a ei în comunitatea internaţională. În calitate de sarcină primordială se preconiza reformarea bazelor organizatorico-metodologice ale statisticii oficiale potrivit necesităţilor tranziţiei la economia de piaţă şi celor de realizare a angajamentelor internaţionale. De aceea în sistemul de indicatori statistici a început să se efectueze un şir de schimbări esenţiale.

În aceste condiţii se accentua tot mai mult lipsa cadrului juridic ce ar reglementa procesul statistic în ţară. La 18 decembrie 1990 este aprobată de către Sovietul Suprem al RSS Moldova «Legea cu privire la statistică». Acest act legislativ este fără precedent în istoria statisticii republicii. Traducerea în viaţă a tezelor sale a contribuit esenţial la organizarea eficientă a statisticii, la crearea sistemului de statistică adecvat noilor mecanisme economice în proces de formare şi relaţiilor economiei de piaţă. Conform legii, cercetările statistice trebuiau să fie bazate pe utilizarea sistemului de indicatori, calculaţi în conformitate cu metodologiile internaţionale.

La 26 februarie 1991 Consiliul Colegial al Departamentului emite o hotărîre despre sarcinile organelor statisticii de stat în lumina legii RSS Moldova «Cu privire la statistică». Una din funcţiile primordiale ale Departamentului de Stat pentru Statistică era realizarea în practică a politicii Guvernului RSS Moldova în domeniul organizării « unui sistem unic de evidenţă şi statistică », adecvat imperativului economiei naţionale, orientate spre activitatea în condiţiile de piaţă. Departamentul efectua o activitate grea în ce priveşte colectarea, prelucrarea şi păstrarea informaţiei. În faţa statisticii era pus dezideratul organizării şi realizării în republică a sistemului observărilor statistice. În aceste condiţii, era necesară dezvoltarea metodologiei şi metodelor statistice în corespundere cu standardele internaţionale, revizuirea sistemului de cercetări (rapoarte) statistice.

În scopul îndeplinirii Hotărîrii Guvernului RSS Moldova din 20.09.1990 nr. 331 privind organizarea în republică a cercetărilor ştiinţifice în domeniul statisticii, în a doua jumătate a anului 1991 Departamentul de Stat pentru Statistică împreună cu Institutul Economiei a Academiei de Ştiinţe a RSS Moldova a început lucrul asupra realizării primelor cercetări ştiinţifice în domeniul creării « sistemului unic de evidenţă şi statistică », necesară pentru funcţionarea economiei naţionale a republicii în condiţii de piaţă, şi implementarea Sistemului Conturilor Naţionale (SCN) în Republica Moldova. În baza principiilor metodologice noi încep să se efectueze calculele produsului intern brut, indicilor preţurilor (de consum, producţiei industriale, în construcţii, agricultură), statistica folosirii forţei de muncă şi salarizării, investigaţiile gospodăriilor casnice, statistica veniturilor şi cheltuielilor populaţiei. În anul 1991 se pun bazele statisticii comerţului exterior al ţării cu alte state. Devine absolut necesară dezvoltarea indicatorilor principali despre evoluţia economico-socială a ţării.

O direcţie prioritară în activitatea statistică era în acea perioadă elaborarea şi implementarea sistemului de nomenclatoare şi clasificatoare în scopul caracterizării complete a fluxurilor materiale şi financiare din economia naţională şi comparabilităţii pe plan internaţional. Apare necesitatea elaborării registrului unic a tuturor unităţilor statistice, deoarece nu erau asigurate toate unităţile (întreprinderi, organizaţii, instituţii) cu evidenţă statistică. Registrul unic (Registrul Naţional de Unităţi Statistice – RENUS) urma să servească ca bază de extragere a eşantioanelor pentru efectuarea investigaţiilor selective ale întreprinderilor şi organizaţiilor.

În această perioadă începe să fie pe larg valorificată activitatea de diseminare a informaţiei. Apar titluri noi de publicaţii, altele sînt radical perfecţionate la nivel de cuprins. Devine tot mai necesară caracterizarea cît mai amplă a situaţiei economice în republică, de aceea se lucrează asupra îmbunătăţirii programului culegerilor statistice, mai cu seamă a raportului «Despre starea social-economică a RSS Moldova» şi a anuarului statistic «Economia naţională a Republicii Moldova». Se practică pe larg pregătirea rapoartelor, informaţiilor –expres, ediţiilor de presă. Începe să fie editat «Buletinul Statistic de Informare Publică», cu principalele date pe diferite domenii de activitate social-economică.

În anul 1991 se stabilesc primele relaţii de colaborare internaţională. Prevederile protocolului încheiat la 1 februarie 1991 între şefii Departamentului de Stat pentru Statistică şi Comisia Naţională pentru Statistică a României stipula schimbul de specialişti, materiale metodologice şi publicaţii între aceste două instituţii. Începînd cu anul 1992 Departamentul de Stat pentru Statistică beneficiază de o asistenţă tehnică din partea organismelor internaţionale, mai cu seamă privind participarea specialiştilor Departamentului la cursuri de pregătire şi instruire a cadrelor în străinătate, organizarea diverselor cursuri şi seminare în republică, vizitarea de către specialiştii străini a Departamentului şi acordarea ajutorului consultativ în diferite domenii ale statisticii, furnizarea mijloacelor tehnice de calcul etc. Rezultatele pozitive ale acestei activităţi s-au regăsit în accelerarea progresului de tranziţie a statisticii Republicii Moldova spre standardele ţărilor cu economie de piaţă, îmbunătăţirea calităţii lucrărilor statistice, sporirea volumului publicaţiilor statistice şi participarea mai activă a specialiştilor din cadrul Departamentului la reuniunile internaţionale pe probleme statistice. Prin extinderea relaţiilor cu organizaţiile şi serviciile internaţionale statistice, starea social-economică a Moldovei era tot mai amplu şi mai des reflectată în publicaţiile statistice internaţionale ale ONU, CEE/ONU, FMI, OECD, UNESCO.

Un moment ce trebuie remarcat în activitatea statistică este legat de situaţia creată în ţară în legătură cu conflictul armat dintre cele două maluri ale Nistrului. Începînd cu anul 1992, întreprinderile, organizaţiile şi instituţiile situate pe teritoriul din partea stîngă a Nistrului nu mai prezentă rapoarte statistice către Departamentul de Stat pentru Statistică, la Chişinău, şi respectiv informaţia nu mai era inclusă în calculul indicatorilor statistici al Departamentului.

În anul 1995 sînt elaborate şi publicate datele privind conturile naţionale în Republica Moldova, pentru anii 1989-1990 pe conturile de bunuri şi servicii, producţie, exploatare, venituri, utilizare a veniturilor, operaţii de capital, precum şi cel al «restului lumii». Elaborarea acestor indicatori s-a efectuat, fiind utilizată metodologia Sistemului Conturilor Naţionale ale ONU. Departamentul de Stat pentru Statistică a participat în premieră la Programul de Comparabilitate Internaţională, runda 1993. Începînd cu anul 1994 a fost creată şi implementată statistica comerţului exterior de servicii.

În această perioadă sînt aprobate un şir de documente la nivel naţional care stipulează clar momentele cheie în perfecţionarea sistemului statistic al ţării, în baza circumstanţelor create în etapa de trecere de la economia de piaţă şi a standardelor internaţionale în domeniu. Astfel, la 14 ianuarie 1993 este aprobată Hotărîrea Prezidiului Parlamentului Republicii Moldova “Privind măsurile primordiale de dezvoltare a statisticii în Republica Moldova în anii 1993-1995”. În temeiul acestei hotărîri, este aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova din 23 septembrie 1994 « Programul de Stat de trecere al Republicii Moldova la sistemul mondial de contabilitate şi statistică, prevăzut pentru anii 1994-1997 », elaborat de Departamentul Statisticii în comun cu autorităţile publice centrale şi Banca Naţională a Moldovei. Anume acest document a şi marcat punerea bazelor noului sistem statistic naţional prin realizarea unui şir de acţiuni complexe. Programul prevedea revizuirea complexă a sistemului de contabilitate şi statistică a Republicii Moldova, compararea acestuia cu standardele şi exigenţele internaţionale şi utilizarea acelor practici şi instrumente în domeniul statisticii şi evidenţei contabile, care ar îmbunătăţi în continuare procesul statistic şi nu ar contraveni practicii mondiale.

Următorii ani se remarcă printr-o perfecţionare radicală a metodologiilor de calcul a indicatorilor macroeconomici, corespunzător condiţiilor ţării, precum şi standardelor mondiale.

Desfăşurarea procesului de deetatizare în republică, dezvoltarea sectorului privat a generat creşterea accelerată a numărului agenţilor economici. De aceea, o direcţie prioritară a activităţii statistice era elaborarea şi implementarea sistemului de nomenclatoare şi clasificatoare în scopul obţinerii unei caracteristici complete a fluxurilor materiale şi financiare din economia naţională, precum şi comparabilităţii internaţionale. În anul 1995 sînt puse în aplicare: Clasificatorul Activităţilor din Economia Moldovei, armonizat cu Nomenclatorul Activităţilor Comunităţii Europene; Clasificatorul formelor de proprietate al Republicii Moldova; Clasificatorul formelor organizatorico-juridice ale agenţilor economici din Republica Moldova; Clasificatorul unităţilor administrativ-teritoriale al Republicii Moldova; Clasificatorul Ocupaţiilor din Republica Moldova. Ulterior este pus în aplicare Clasificatorul Statistic al Produselor şi Serviciilor, armonizat la analogul european.

În situaţia financiară grea din acea perioadă devine evident faptul că procesul de redresare a statisticii practic ar fi imposibil fără concursul şi asistenţa tehnică din partea organizaţiilor internaţionale. Pe lîngă conlucrarea fructuoasă cu Eurostat în cadrul Programului TACIS, devine tot mai simţitoare susţinerea din partea Departamentului pentru Dezvoltare Internaţională a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (DFID), Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). Departamentul Statisticii conlucra intens cu instituţiile similare din România, Franţa, Rusia, precum şi cu aşa organizaţii internaţionale ca Banca Mondială, Fondul Monetar Internaţional, Biroul Internaţional al Muncii ş.a.

Anii 1996-1997 s-au marcat în mare măsură prin definitivarea formării bazei metodologice şi organizaţionale pentru obţinerea informaţiei statistice obiective despre fenomenele şi procesele noi care se desfăşurau în perioada de tranziţie la economia de piaţă. O acţiune importantă a organelor de statistică a ţinut de revizuirea sistemului de rapoarte şi indicatori statistici în vigoare la acea perioadă, anulînd rapoartele statistice şi indicatorii statistici care şi-au pierdut actualitatea şi introducînd indicatori noi, care reflectau mai amplu procesele din economia naţională şi sfera socială a ţării, şi aducerea lor în concordanţă cu normele şi cerinţele internaţionale. Devine prioritară pentru aceşti ani reînzestrarea tehnică a organului central de statistică, inclusiv organelor teritoriale şi perfecţionarea tehnologiei de elaborare a informaţiei statistice. Sînt perfecţionate o serie de programe electronice de prelucrare a rapoartelor statistice pentru nivelul raional şi elaborate programe noi pentru automatizarea procesului de prelucrare a dărilor de seamă.

În anii 1997-1998 se acordă o atenţie deosebită extinderii publicităţii datelor statistice ca mijloc principal de democratizare a societăţii, prin publicarea tot mai des a informaţiei statistice în sursele de informare în masă. Este asigurat accesul la informaţia statistică a publicului prin intermediul editării buletinelor statistice ramurale şi tematice, eliminarea restricţiilor la publicarea datelor statistice, inclusiv a celor destinate schimbului de informaţii cu organismele internaţionale, prin intensificarea relaţiilor mass-media prin extinderea prezentării materialelor statistice şi organizarea întîlnirilor cu reprezentanţii presei.

În această perioadă are loc extinderea utilizării noilor metode de observări statistice, înlocuind treptat observările statistice exhaustive prin observări selective, evidenţe unice, anchete, recensăminte periodice. Tot mai pe larg în practica statistică se implementau noile forme de colectare şi prelucrare a informaţiei statistice, bazate pe investigaţiile selective. În anul 1999 se efectuau deja următoarele cercetări prin sondaj: cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice, anchetele pe probleme sociale, politice şi ecologice, anchetele vizînd cercetarea anuală a întreprinderilor mici, cercetarea lunară a preţurilor şi calcularea nivelului inflaţiei, ancheta forţei de muncă, în baza căreia Departamentul a obţinut principalii indicatori ai pieţei forţei de muncă: rata de activitate, rata ocupaţiei şi rata şomajului. Începînd cu anul 2000 a fost implementat în practica statistică sistemul de cercetări selective a sectorului individual agricol.

La 14 aprilie 1999 prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 305 este aprobată «Concepţia de reformare a sistemului statistic din Republica Moldova în anii 1999-2002», bazată pe principiul de continuitate, de organizare a statisticii în baza metodologiilor avansate, utilizării pe larg a surselor administrative de informaţie, armonizării la standardele internaţionale şi creşterii responsabilităţii reciproce atît a organelor de statistică, cît şi a celor care prezintă informaţia la organul de statistică.
Activitatea statistică în această perioadă a constat în ajustarea legislaţiei naţionale la exigenţele internaţionale şi transpunerea ei în practică; adaptarea în continuare a sistemului statistic naţional la necesităţile informaţionale ale societăţii, ţinînd cont de standardele internaţionale şi, în primul rînd, de normele comunităţii europene; extinderea activităţii de diseminare, bazate pe metode electronice, în special, prin pagina modernizarea tehnologiilor informaţionale în domeniul statistic. web;

Dacă pînă în anul 2000 în Republica Moldova se efectuau recensăminte specializate în agricultură : a suprafeţelor însămînţate (ultimul a fost efectuat în anul 1985), animalelor (1992), plantaţiilor multianuale (1994), iar datele recensămintelor nominalizate îşi pierdeau actualitatea, începînd cu această perioadă se discută despre necesitatea de a efectua în ţară recensămîntul general agricol (RGA).

În scopul ameliorării condiţiilor instituţionale de perfectare a sistemului statistic naţional, optimizării acestuia, ţinînd cont de cerinţele şi performanţele tehnologiilor informaţionale moderne, în anul 2001 este creată Direcţia Generală Tehnologii Informaţionale pe lîngă Departamentul Analize Statistice şi Sociologice. O problemă prioritară în această perioadă era crearea reţelei locale, dotarea direcţiilor judeţene cu computere moderne, crearea reţelei republicane cu o capacitate sporită de transmitere şi primire a informaţiei şi a Web-site-ului Departamentului în reţeaua Internet. Cu asistenţa Băncii Mondiale a fost creată şi lansată în iulie 2002 pagina web a Departamentului Statistică şi Sociologie, care devine în scurt timp mijlocul principal de diseminare a informaţiilor statistice. În cadrul proiectului DFID/ISAS în martie 2003 este deschisă biblioteca Departamentului, care întrunea atît publicaţiile elaborate de Departamentul Statistică şi Sociologie, cît şi publicaţiile altor organe naţionale de statistică din diferite ţări, organizaţii internaţionale cu care Departamentul avea o comunicare informaţională. Au crescut considerabil în această perioadă capacităţile de schimb de informaţii între aparatul central al Departamentului şi subdiviziunile teritoriale, datorită introducerii metodelor noi de transfer de date, bazate pe mediul Windows. În urma creării reţelei locale al oficiului central a fost posibilă crearea conturilor de e-mail pentru colaboratorii DSS. Acest lucru a facilitat enorm procesul de schimb de informaţii şi perfectare a documentelor.

În anul 2004 este aprobat Programul de dezvoltare a statisticii naţionale în anii 2004-2006, fapt determinat de necesitatea perfecţionării în continuare a sistemului statistic al Republicii Moldova. Programul prevedea perfecţionarea cadrului legal şi normativ-juridic al activităţii statistice, în baza adoptării noii Legi cu privire la statistică; diseminării şi relaţiilor cu utilizatorii de informaţie statistică; sistemului de indicatori statistici, metodologiilor de calcul a acestora şi a metodelor de colectare a datelor în conformitate cu standardele internaţionale, în special ale UE; infrastructurii statistice; tehnologiilor informaţionale; cadrului instituţional, managementului şi a resurselor umane; dezvoltarea colaborării internaţionale în domeniul statisticii.

Un imperativ al timpului era adoptarea unei noi Legi cu privire la Statistică. La 9 decembrie 2004 a fost adoptată şi promulgată noua Lege „Cu privire la statistica oficială”, nr. 412-XV. Acest eveniment de o mare relevanţă pentru DSS a constituit o bază fundamentală pentru reformarea statisticii naţionale şi racordarea acesteia la standardele legislaţiei internaţionale. Legea reflecta organizarea activităţii complexe de colectare, prelucrare, centralizare, diseminare a informaţiei statistice. Noua lege prevedea, de asemenea, respectarea principiilor statisticii, cum ar fi: imparţialitatea, deontologia statistică, relevanţa, transparenţa, confidenţialitatea, principiul cost/eficienţă, coordonarea la nivel naţional. Conform Legii cu privire la statistica oficială, organele statisticii oficiale sînt: organul central de statistică şi subdiviziunile lui teritoriale, compartimentele statistice din cadrul organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, al Băncii Naţionale a Moldovei.

În scopul obţinerii unei informaţii ample şi complexe despre numărul şi distribuţia teritorială a populaţiei, structurilor economice şi social-culturale în perioada 5-12 octombrie 2004, pe teritoriul ţării, cu excepţia raioanelor de Est, s-a efectuat Recensămîntul populaţiei. Acesta a fost primul recensămînt al populaţiei naţional independent al Republicii Moldova după proclamarea Independenţei. Necesitatea efectuării acestei activităţi, care a mobilizat importante mijloace umane, materiale şi financiare a apărut demult, cauza principală fiind datele învechite ale ultimului recensămînt din anul 1989, ce nu mai reflectau situaţia demografică reală din ţară. În afară de aceasta, în economia şi sfera socială a ţării s-au produs esenţiale schimbări care au influenţat asupra proceselor demografice. Spre deosebire de practica anterioară, la recensămîntul populaţiei din 2004, alăturat cu familia a fost folosită unitatea de evidenţă de standard internaţional – gospodăria casnică, conform recomandărilor Comisiei pentru Statistică a ONU. Este de menţionat că, rezultatele recensămîntului populaţiei în Republica Moldova din anul 2004 au constituit o parte componentă a totalurilor recensămîntului mondial, runda 2000, desfăşurat în conformitate cu recomandările şi principiile ONU. Monitorizarea la nivel internaţional a Recensămîntului populaţiei din Republica Moldova a fost efectuată de Consiliul Europei.

În anul 2005 au fost aprobate Direcţiile prioritare şi Planul de acţiuni de dezvoltare a statisticii naţionale în anii 2005-2006, care stabileau priorităţile şi măsurile necesare pentru asigurarea dezvoltării complexe şi continue a statisticii naţionale. Documentul deriva din obiectivele majore de dezvoltare a statisticii naţionale pe termen lung, întru asigurarea creării noului sistem statistic naţional adaptat atît la condiţiile social-economice ale ţării, bazate pe relaţiile de piaţă, cît şi la exigenţele internaţionale, în primul rînd ale Uniunii Europene. În corespundere cu prevederile acestui document în anul 2006 a fost elaborată Strategia de diseminare a informaţiei statistice şi Planul de acţiuni vizînd realizarea strategiei. Documentul prevedea perfecţionarea diseminării informaţiei statistice şi a relaţiilor cu utilizatorii, îmbunătăţirea conţinutului şi aspectului publicaţiilor, metodelor de diseminare a informaţiei statistice, îmbunătăţirea colaborării cu utilizatorii de date statistice, asigurarea condiţiilor necesare prestării serviciilor calitative de diseminare a datelor.

La 10 iunie 2005 este aprobată Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 560 prin care Departamentul Statistică şi Sociologie este lichidat şi reorganizat în Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova cu o nouă structură.

În scopul studierii opiniei utilizatorilor despre statistica oficială în Republica Moldova, în luna iulie 2005, în cadrul misiunii ROSC a FMI vizînd evaluarea practicii diseminării informaţiei statistice în ţara noastră, a fost lansat un sondaj (pentru prima dată de acest gen) instituţiilor şi organizaţiilor (utilizatori din cadrul academic şi de cercetări, băncilor şi întreprinderilor, autorităţilor administraţiei publice central şi locale, mass-media, comunitatea internaţională şi alte organizaţii).

Un moment istoric este faptul că la 2 mai 2006 Republica Moldova a devenit cel de-al 63-lea stat (din 184 state-membre ale FMI), care prezintă informaţia economică cheie în conformitate cu cele mai bune practici internaţionale – în baza Standardului Special de Diseminare a Datelor (SDDS) al Fondului Monetar Internaţional. Aceasta a fost una din cele mai importante realizări a partenerilor din cadrul sistemului statistic naţional (Biroul Naţional de Statistică, Banca Naţională a Moldovei, Ministerul Finanţelor, Comisia Naţională a Pieţei Financiare). Subscrierea la SDDS, plasarea informaţiei relevante pe pagina naţională sumară a datelor şi Buletinul Informativ al Standardelor de Diseminare a Datelor al FMI a facilita accesul factorilor decizionali, investitorilor potenţiali şi publicului larg la date statistice complexe şi oportune, contribuind la funcţionarea pieţei financiare, la creşterea încrederii din partea investitorilor, la implementarea unor politici macroeconomice viabile întru dezvoltarea economică şi socială durabilă a ţării, favorizînd pozitiv imaginea Republicii Moldova peste hotare.

În contextul strategiei naţionale de edificare a societăţii informaţionale „Moldova electronică”, lansată în anul 2006, faţă de Biroul Naţional de Statistică, ca şi faţă de alte organe a administraţiei publice, a fost pusă problema creării sistemelor informaţionale ca părţi integre a infrastructurii informaţionale a Republicii Moldova. În acest context, era necesară elaborarea concepţiei sistemului informaţional statistic şi perfecţionarea sistemului informaţional prin dezvoltarea sistemului unic de introducere şi validare a datelor, utilizarea tehnologiilor moderne de colectare a datelor şi definitivarea unei strategii de atragere şi stimulare a cadrelor calificate în domeniul IT, în scopul asigurării unei continuităţi a lucrărilor de proiectare şi edificare a infrastructurii informaţionale a BNS.

În anul 2007 în cadrul proiectului Tacis a fost făcută Evaluarea Globală a sistemului statistic naţional care are drept scop stabilirea gradului de corespundere a statisticii naţionale standardelor Uniunii Europene. Evaluarea făcută a reflectat o prezentare amplă asupra capacităţilor BNS în a se racorda la Principiile Fundamentale ale Statisticii Oficiale, adoptate de Comisia Economică pentru Europa în 1992, şi la cerinţele UE. Concluziile făcute au ţinut să menţioneze corespunderea activităţii BNS cu rigorile internaţionale, precum şi discutate problemele şi posibilităţile dezvoltării statisticii ţării întru alinierea la standardele UE.

Strategia de dezvoltare a statisticii naţionale pentru perioada 2008-2011, aprobată în anul 2007, stabileşte priorităţile şi măsurile necesare pentru asigurarea dezvoltării complexe şi continue a statisticii naţionale. În aceşti ani în activitatea Biroului Naţional de Statistică se remarcă o colaborare intensă atît cu partenerii locali, cît şi internaţionali. În Chişinău îşi ţin lucrările mai multe conferinţe şi seminare internaţionale cu participarea atît a reprezentanţilor organelor de statistică din diferite ţări, cît şi reprezentanţi ai administraţiei publice centrale, instituţiilor de cercetare din ţară, mass-media.

Din necesitatea de a oferi mai multe modalităţi de acces la informaţiile statistice, în anul 2008 a fost lansat noua versiune modernizată a paginii web www.statistica.md. Măsurile întreprinse în direcţia modificării şi ameliorării paginii oficiale Web a BNS au sporit conţinutul informaţional al site-ului. În acelaşi timp a crescut esenţial şi eficienţa administrării şi utilizării cartelei de vizită Internet a BNS. Astfel, utilizatorii aveau posibilitatea accesării rapide a celor mai recente date statistice din ţară. Este de menţionat că Biroul Naţional de Statistică a fost decernat în anul 2010 cu premiul de gradul II la concursul WebTop ediţia a VIII-a.

De asemenea, sînt diversificate metodelor prin care Biroul Naţional de Statistică devine tot mai cointeresat în asigurarea calităţii şi corectitudinii la toate etapele de producere a informaţiilor statistice, începînd cu colectarea datelor. Astfel, în anul 2008 cu asistenţa tehnică a DFID/ISAS, BNS a iniţiat o campanie de publicitate menită să promoveze cercetările prin sondaj în domeniile social şi agricol realizate de BNS, precum şi a activităţii statistice în general. Scopul acestei campanii a vizat susţinerea procesului de sensibilizare a populaţiei ţării despre importanţa participării cetăţenilor la sondajele statistice.

Întru identificarea oportunităţilor nevalorificate de BNS pentru a spori utilitatea datelor statistice, în octombrie-noiembrie 2008, BNS în cadrul Proiectului „Consolidarea Sistemului Statistic Naţional” (iniţiativă comună a PNUD, UNIFEM şi UNFPA) a fost realizat Sondajul de opinie publică privind gradul de satisfacţie a utilizatorilor cu date statistice oficiale. Obiectivul acestui sondaj a fost prezentarea modului în care datele statistice produse şi informaţia metodologică a BNS corespund necesităţilor informaţionale ale diferitelor categorii de utilizatori. De asemenea, a fost important identificarea opiniei utilizatorilor privind calitatea informaţiei statistice produse şi diseminate de BNS, utilitatea metodologiilor statistice; analiza rezultatele evaluării calităţii de către utilizatori; evaluarea gradului de cunoaştere şi de atitudine generală faţă de BNS, ca imagine şi reputaţie.

În următorii ani continuă activitatea în vederea dezvoltării culturii statistice la nivelul întregului spectru de utilizatori şi creşterii credibilităţii instituţiei printr-o percepere corectă a activităţii sale la nivelul publicului larg. De aceea, BNS a realizat o cooperare eficientă cu autorităţile publice şi cu societatea civilă prin acordarea atenţiei cuvenite relaţiilor ce sînt stabilite pe de o parte între producătorii şi furnizorii informaţiilor statistice, iar pe de altă parte între producătorii şi utilizatorii datelor statistice. Astfel, pe parcursul anului de raport au fost organizate un şir de întruniri pe diferite domenii statistice cu participarea experţilor străini, reprezentanţilor instituţiilor guvernamentale de resort, mediului academic, organizaţiilor neguvernamentale, comunităţii internaţionale, asociaţiilor profesionale, sectorului privat şi mass-media.

La 27 mai 2010, în cadrul Seminarului internaţional privind diseminarea datelor statistice şi lansarea unei noi soluţii Web de diseminare a datelor statistice, organizat de Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova în comun cu Oficiul de Statistică al Norvegiei a fost lansată Noua bancă de date statistice PX-Web. Banca conţine informaţie din 20 domenii şi 63 subdomenii statistice, prezentate în cca 350 tabele cu date statistice. Seriile temporale sînt prezentate, de regulă, pentru anii 2000-2009, iar pentru unii indicatori din domeniul statisticii demografice - din anul 1940, a statisticii agriculturii – din anul 1980. Banca de date oferă posibilitatea accesării metadatelor de referinţă. Un avantaj mare al Băncii este disponibilitatea accesării şi în limba engleză. Necesitatea implementării Instrumentului PC-Axis de către BNS a fost motivată din mai multe puncte de vedere. Din punct de vedere al avantajelor pentru utilizatorii de date statistice, noua bancă de date statistice oferă posibilitatea de creare la dorinţă, prezentare şi salvare a tabelelor multidimensionale în mod facil, operativ şi comod pentru utilizator. Datele sînt prezentate grafic şi sînt integrate cu metadatele de referinţă. Din punct de vedere al avantajelor pentru BNS, Statbank-ul reprezintă un instrument eficient pentru crearea, editarea şi stocarea tabelelor. De asemenea, banca de date oferă posibilitatea de integrare în sistemul informatic actual, utilizat în multe ţări cu nivel avansat de dezvoltare a statisticii, inclusiv de către Statistica Norvegiei, unul din elaboratorii soft-urilor din familia PC-Axis.

Guvernul Republicii Moldova a adoptat Hotărîrea nr. 934 din 8 octombrie 2010 „Cu privire la proclamarea sărbătorii profesionale Ziua Statisticianului”. Conform acestei Hotărîri Ziua Statisticianului în Republica Moldova va fi marcată la 20 octombrie.

1772-1774

Primele recensăminte ample din timpul războiului ruso-turc

1813

Creat Departamentul doi cu expediţia statistică în cadrul Guvernului provizoriu al Basarabiei

1835

Formarea Comitetului Statistic gubernial al Basarabiei

1864

Apariţia primului buletin al Comitetului statistic gubernial al Basarabiei

1897

Primul recensămînt modern pe teritoriul Basarabiei în cadrul Imperiului rus

1923

Prima ediţie a Dicţionarului Statistic al Basarabiei

1926

Creat Comitetul de Statistică a Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldoveneşti (Moldstat)

1930

Recensămîntul general al populaţiei în cadrul Recensămîntului României

1944

Creată Direcţia Centrală de Statistică a Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti

1957

Editat primul anuar statistic al RSSM

1957

Prima staţie mecanizată de calcul în Direcţia Centrală de Statistică a RSSM

1967

Creat Centrul Principal de Calcul

1990

Adoptată Legea cu privire la statistică a Republicii Moldova

2002

Lansată pagina web www.statistica.md

2004

Primul recensămînt al populaţiei naţional independent

2004

Adoptată Noua Lege cu privire la statistica oficială

2010

Lansată Banca de date statistice

2010

Proclamată Ziua Statisticianului în Republica Moldova la 20 octombrie

 
 
 
 
Prima Contact Harta
 
Comunicate de presă  / Banca de date statistice  / Statistici pe domenii  / Produse şi servicii  / Recensăminte  / Metadate  / Standardul SDDS al FMI  / e-Raportare  / Formulare și clasificări  / Despre BNS  / Transparenţa în procesul decizional  / Cooperare internaţională  / Noutăţi şi evenimente  / Referinţe utile  / Achiziţii publice  / Funcţii vacante
Sus
109784 vizitatori în decurs de 30 zile
 
Copyright © 2017 BIROUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ
Condiții de utilizare
TRIMARAN - IT Solutions Company // web, interactive, motion and software development solutions // http://www.trimaran.md, B2B and B2C solutions  /  Branding & Graphic Design Services / Website Design and Development  /  E-Commerce Systems / Software Application Architecture and Development / Multimedia solutions  /  2D/3D modeling & animation solutions / Video & Post Production / contact@trimaran.md
Creat de Trimaran