RO RU EN
Benzi RSS
Actualizat la: 23.10.2018
Prima / Comunicate de presă / Vârstnicii în Republica Moldova în anul 2017
Vârstnicii în Republica Moldova în anul 2017
28.09.2018
Versiune tipar

Vârstnicii în Republica Moldova în anul 2017

Cu ocazia  Zilei Internaționale a Persoanelor Vârstnice în Republica Moldova care se marcheaza anual la 1 octombrie, Biroul Naţional de Statistică prezintă informaţia privind situaţia vârstnicilor în anul 2017.

Situaţia demografică

Numărul persoanelor în vârstă la nivel global creşte mai repede decât numărul persoanelor din alte categorii de vârstă

În anul 2017, la nivel global aproximativ 962 milioane de persoane aveau vârsta de 60 de ani și peste, ceea ce reprezintă 13% din populația lumii. Potrivit estimărilor, populația în vârstă de 60 de ani sau mai mult crește cu o rată de aproximativ 3% pe an, iar Europa are cel mai mare procent de populație în vârstă de 60 și peste (25%)1.

Numărul persoanelor în vârstă este mai mare în rîndul femeilor şi în mediul rural

La începutul anului 2018, în Republica Moldova locuiau 629,6 mii persoane în vârstă de 60 ani şi peste, ceea ce constituie 17,7% din numărul total al populației stabile. Circa 60% din numărul total al vârstnicilor sunt femei, iar 56,6% locuiesc în mediul rural. Referitor la structura acestui contingent de vârstă, se constată că fiecare a treia persoană are 60-64 ani, iar 13,2% sunt persoane care au depășit vârsta de 80 ani.

În mediul urban predomină vârstnicii de pînă la 69 ani, iar în mediul rural sunt înregistrate ponderi mai mari ale vârstnicilor din grupe de vârstă de 70 ani și mai mult comparativ cu mediul urban.

Ponderea persoanelor în vârstă de peste 60 ani este în creştere continuă. În anul 2017, coeficientul de îmbătrânire al populaţiei a înregistrat o majorare comparativ cu anul precedent cu 0,5 puncte procentuale, ceea ce corespunde unui nivel înalt de îmbătrânire demografică. Procesul de îmbătrânire a populaţiei în mediul rural este mai avansat . Totodată, există o tendinţă constantă de convergenţă a nivelurilor de îmbătrânire din mediul rural şi urban. În anul 2016, pentru prima dată, coeficientul de îmbătrînire din mediul urban l-a depășit pe cel din mediul rural, această tendință continuînd și în anul 2017. (Figura 2).

Raportul pe sexe la vârstnici nu diferă semnificativ în timp

Dacă la naștere raportul dintre bărbați și femei în anul 2017 a fost de 106 băieți la 100 fete, atunci pentru persoanele de 60 ani și peste acest raport se micșorează de aproape 1,6 ori, constituind 67 bărbați la 100 femei.

Vârstnicii din mediul urban şi femeile vârstnice au durata vieții mai mare

În prezent, durata medie a vieţii femeilor ce au atins vârsta de 60 ani constituie 20,5 ani, iar a bărbaţilor -16,4 ani, diferenţa fiind de 4,1 ani. Speranţa de viaţă la vârstnicii din mediul urban este mai mare cu 2,6 ani decât la cei din mediul rural, fiind respectiv de 20,3 şi 17,7 ani.

Mortalitatea la bărbații vârstnici o depășește pe cea a femeilor

Principalele cauze ale mortalităţii vârstnicilor sunt bolile aparatului circulator (68,7% din totalul decedaţilor din această grupă de vârstă), tumorile maligne (14,9%) şi bolile aparatului digestiv (6,2%). Această tendință se observă atât la bărbați cât și la femei. „Supramortalitatea masculină” este înregistrată în toate clasele principale de deces.

Mortalitatea este mai mare în mediul rural şi la bărbaţii vârstnici

În anul 2017 se observă o scădere a nivelului mortalităţii persoanelor în etate (Figura 5). La 1000 persoane în vârstă de 60 ani şi peste, revin în medie circa 45 persoane decedate, mortalitatea vârstnicilor fiind mai mare în mediul rural (52 decedaţi la 1000 locuitori faţă de 36 decedaţi în mediul urban) şi în cazul bărbaţilor (53 decedaţi la 1000 locuitori faţă de 40 decedaţi pentru femeile de vârsta respectivă).

Starea de sănătate

Vârstnicii într-o proporţie mai mică îşi apreciază starea de sănătate ca fiind bună

Vârsta înaintată cauzează numeroase probleme de sănătate, inclusiv un risc mai mare al afecţiunilor cronice de lungă durată. Conform datelor Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice, circa 72% din vârstnici suferă de boli cronice, cele mai mari rate de prevalenţă fiind înregistrate pentru bolile aparatului circulator (49,8%), boli ale sistemului osteoarticular (15,4%), boli endocrine, de nutriţie şi metabolism (9,2%) şi boli ale aparatului digestiv (7,7%). În ultimele 4 săptămâni anterioare cercetării, 63,7% din vârstnici au avut careva probleme de sănătate, din care circa 41% nu s-au adresat după ajutor din careva motiv.

Aproximativ 70% din vârstnici își apreciază starea de sănătate ca fiind una satisfăcătoare, fiecare al patrulea (23,2%) o consideră rea sau foarte rea, iar 6,5% din persoanele vârstnice au declarat starea de sănătate ca fiind bună sau foarte bună. Vârstnicii din mediul urban (71,6%) mai frecvent declară o stare de sănătate satisfăcătoare decât cei din mediul rural (69,4%), în timp ce starea de sănătate bună sau foarte bună este mai frecvent declarată de către vârstnicii din mediul rural (7,6% faţă de 5,3% în urban).

Incidenţa prin tumori maligne este în creştere continuă

Pe lîngă riscul apariţiei mai multor probleme de sănătate concomitent, vârsta sporește și vulnerabilitatea în faţa unor afecţiuni incurabile. Conform datelor Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, în anul 2017, circa 62% din cazurile noi de tumori maligne revin persoanelor în vârstă de 60 ani şi peste. În medie, în fiecare zi câte 17 persoane vârstnice sunt diagnosticate cu tumori, fiind înregistrate în total 6,2 mii persoane vârstnice al căror diagnostic a fost stabilit pentru prima dată. La 100 mii vîrstnici revin în medie 991 cazuri noi de tumori maligne comparativ cu 894 cazuri în anul 2013.

Vârstnicii din categoria de vârstă 65-69 ani şi bărbaţii vârstnici în general sunt afectaţi în proporţie mai mare de tumori maligne

Tumorile maligne sunt mai frecvente în cazul bărbaţilor, la 100 mii bărbaţi în vârstă de 60 ani şi peste revin în medie 1295 cazuri noi de tumori maligne, comparativ cu 788 cazuri la 100 mii femei de vârsta respectivă. Cea mai înaltă rată a incidenţei prin tumori maligne se înregistrează atât în cazul bărbaţilor, cât şi al femeilor pentru segmentul de vârstă 65-69 ani – 1589 cazuri la 100 mii bărbaţi de vârsta respectivă şi 977 cazuri la 100 mii femei.

Dizabilitatea vârstnicilor

Rata dizabilităţii primare la vârstnici este mai mare în mediul urban

Pe parcursul anului 2017, în urma expertizării primare au fost recunoscute 10,2 mii persoane cu dizabilitate primară, inclusiv 0,5 mii femei în vârstă de 57 ani şi peste, şi 0,3 mii bărbaţi în vârstă de 62 ani şi mai mult. Astfel, la 100 mii locuitori în vîrstă de 57/62 ani, revin 117 cazuri de dizabilitate primară, fiind în descreştere în ultimii ani. Totodată, la 100 mii locuitori din mediul urban revin 132 cazuri comparativ cu 105 cazuri în mediul rural.

Tumorile maligne sunt cauza predominantă a dizabilităţii primare

Cauzele care determină cel mai des dizabilitatea primară sunt tumorile maligne (30,0%), după care urmează bolile aparatului circulator (25,6%), iar în cazul a fiecărei a 6-a persoane - bolile ochiului şi anexelor sale (15,5%).

Protecţia socială

Femeile vârstnice depăşesc cota bărbaţilor vârstnici pensionari

Conform datelor Casei Naţionale de Asigurări Sociale, la 1 ianuarie 2018, la evidenţa organelor de asigurări sociale se aflau 716,0 mii pensionari, inclusiv 21,2 mii pensionari angajați ai organelor de forță2. Circa 74% din total pensionari sunt pensionarii pentru limita de vârstă (533,0 mii). Datorită ponderii mai mari în numărul populaţiei vârstnice şi diferenţei de longevitate dintre femei şi bărbaţi, 70,6% din total pensionari pentru limită de vârstă sunt femei. Persoanele în vârstă de 60 ani şi peste deţin o pondere de 88,8% în totalul pensionarilor pentru limita de vârstă, inclusiv 67,0% dintre aceştia sunt femei.

Femeile beneficiază de pensii pentru limită de vârstă mai mici decât bărbaţii

Mărimea medie a pensiei pentru limită de vîrstă la 01.01.2018 a constituit 1456,9 lei, fiind în creştere faţă de anul precedent cu 12,0%, iar comparativ cu anul 2013 aceasta s-a majorat cu 38,8%. Mărimea medie a pensiei pentru bărbaţi constituie 1682,4 lei, comparativ cu 1362,8 lei în cazul femeilor.

Pensia pentru limită de vârstă acoperă valoarea minimului de existenţă la bărbați, dar nu și în cazul femeilor

Valoarea medie a minimului de existenţă pentru pensionari în anul 2017 a alcătuit 1547,5 lei, fiind în creştere faţă de anul precedent cu 3,5%. Minimul de existenţă pentru pensionari diferă în funcţie de mediul de reşedinţă. Astfel, pentru pensionarii din oraşele mari acesta constituie 1732,3 lei, comparativ cu 1463,5 lei pentru cei din sate şi 1562,7 lei pentru cei din alte oraşe.

Mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă acoperă valoarea minimului de existenţă pentru această categorie de populaţie în proporţie de 94 la sută în anul 2017, comparativ cu 79 la sută în anul 2013. Mărimea medie a pensiei la bărbaţi acoperă valoarea minimului de existenţă pentru pensionari în proporţie de 108,7%, iar în cazul femeilor – 88,1%.

Cuantumul pensiei minime acoperă minimul de existență în proporție de 62%

Din total pensionari pentru limită de vârstă, circa 16% primesc pensii cu cuantum minim. Cuantumul pensiei minime pentru limita de vârstă a constituit 961,0 lei și acoperă valoarea minimului de existență pentru pensionari în proporție de 62,1%.

Pe de altă parte, circa 23% din pensionari pentru limita de vârstă sunt angajaţi în câmpul muncii la momentul stabilirii pensiei. Pensiile pentru limită de vârstă a 420 persoane sunt transferate peste hotare conform acordurilor bilaterale, mărimea medie a acestora constituind 1110,5 lei (cu 8,2% mai mult comparativ cu anul precedent ).

Cei mai mulți vârstnici beneficiari de îngrijire la domiciliu sunt în mediul rural

În anul 2017, au activat circa 2,3 mii lucrători sociali, care au prestat servicii de îngrijire la domiciliu pentru circa 21,3 mii de beneficiari. Peste 70 la sută din beneficiari sunt din mediul rural.

Pe parcursul anului 2017, în republică au activat 68 cantine de ajutor social, care au deservit  lunar 3,8 mii persoane comparativ cu 7,7 mii persoane în anul precedent. În afară de aceasta, persoanele în vârstă beneficiază și de alte prestaţii, ajutoare şi servicii sociale cum ar fi: ajutorul social pentru perioada rece a anului, suport financiar pentru pensionarii a căror pensie nu depăşeşte pragul de 1500 lei, alocaţii lunare pentru participanţii la cel de-al doilea război mondial, victime ale represiunilor politice, ajutoare de deces, alocaţii lunare pentru persoanele cu merite deosebite faţă de stat, compensaţii lunare pentru transport, bilete de tratament de recuperare/reabilitare medicală, etc.

Piaţa muncii

Ponderea vârstnicilor activi din punct de vedere economic este în creștere

Numărul persoanelor vârstnice (de 60 ani şi peste) active din punct de vedere economic în anul 2017 a fost de 117,1 mii, ceea ce constituie 9,3% din totalul persoanelor active și 19,2% din populația totală din aceeași grupă de vârstă.

Vârstnicii din mediul rural şi bărbaţii sunt ocupaţi într-o proporţie mai mare

Populaţia ocupată de 60 ani şi peste a constituit 116,2 mii, ceea ce reprezintă 9,6% din totalul populaţiei ocupate. Pentru populaţia ocupată de vârstă înaintată sunt caracteristice diferenţe notabile în repartizarea pe medii, sexe, activităţi economice, statut profesional etc. Astfel, 66,3% din vârstnicii ocupaţi sunt din mediul rural şi 55,0% sunt bărbaţi. Circa 2/3 din totalul vârstnicilor ocupaţi (60,3%), au vârsta cuprinsă între 60-64 ani, fiecare a patra persoană (25,1%) are 65-69 ani, circa 1,5% - 80 ani și peste.

Vârstnicii preponderent sunt ocupaţi în activităţi agricole

Fiecare a doua persoană ocupată lucrează în activităţi agricole, declarând gospodăria țărănească sau terenul agricol ca loc principal de muncă. Fiecare a șasea persoană lucrează în sfera serviciilor sociale, prestate în special de stat. Astfel, 57,5% din bărbaţi lucrează în sectorul agricol, 9,7% - industrie, 6,5% - învăţămînt, 4,9% - comerț. În rândul femeilor distribuţia se prezintă astfel: 57,9% în agricultură, 14,0% – învăţămînt, 7,4% – sănătate şi asistenţă socială, 6,3% - comerţ.

Menţionăm că, din totalul vârstnicilor ocupaţi în agricultură, mai mult de jumătate (59,0%) o formează persoanele ocupate cu producerea produselor agricole în gospodăria auxiliară proprie, în special pentru consumul propriu.

Durata medie a săptămânii de lucru pentru persoanele vârstnice ocupate a constituit 34 ore. Fiecare a doua persoană ocupată (52,5%) a lucrat de la 20 până la 39 de ore pe săptămână, iar 40,6% - câte 40 de ore şi mai mult pe săptămână. În distribuţia populaţiei vârstnice după statutul profesional predomină lucrătorii pe cont propriu (50,4%), urmaţi de salariaţi (43,6%).

Gospodării cu vârstnici

Gospodăriile cu vârstnici sunt preponderente în mediul rural şi sunt formate cel mai des dintr-o singură persoană

Conform datelor Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice, în anul 2017 din total gospodării, 47,6% au în componenţa sa cel puţin o persoană în vârstă de 60 ani şi peste, din care 68,2% constituie gospodăriile formate doar din vârstnici, iar restul sunt gospodării în componenţa cărora sunt şi alte persoane. Din total gospodării formate doar din vârstnici, 59,2% locuiesc în mediul rural şi respectiv 40,8% în mediul urban. Repartizarea gospodăriilor cu vârstnici după numărul de persoane în gospodărie relevă o preponderenţă a gospodăriilor formate dintr-o singură persoană (61,9%), gospodăriile formate din 2 persoane fiind prezente în proporţie de 37,6%.

Gospodăriile cu vârstnici din mediul urban au o situaţie financiară mai bună

Veniturile gospodăriilor cu vârstnici sunt determinate de mai mulţi factori. În medie, o gospodărie în componenţa căreia este cel puţin o persoană în vârstă de 60 ani şi peste, dispune de 2146,6 lei lunar per persoană. Gospodăriile din mediul urban se află într-o situaţie mai bună, cu un venit mediu lunar de 2511,6 lei/persoană, faţă de 1866,5 lei/persoană în mediul rural.

Prestaţiile sociale sunt cea mai importantă sursă de venit a vârstnicilor

Principala sursă de venit a gospodăriilor cu vârstnici sunt prestaţiile sociale, care constituie 49,7% din veniturile lunare ale gospodăriei. Totodată, plăţile salariale în medie constituie 25,8% din veniturile acestei categorii de gospodării, iar activitatea individual agricolă – 8,2%. Transferurile din afara ţării contribuie la formarea veniturilor gospodăriilor cu vârstnici în proporţie de 9,7%.

Gospodăriile formate numai din vârstnici au venituri medii mai mari decât gospodăriile cu vârstnici care locuiesc și cu alte persoane

Situaţia vârstnicilor diferă în funcţie de componenţa gospodăriei. Astfel, gospodăriile formate numai din vârstnici din perspectiva veniturilor medii pe o persoană sunt într-o situaţie mai bună decât vîrstnicii care locuiesc în gospodării extinse (vezi Tabelul 1). O explicaţie ar fi faptul că, aceste gospodării sunt numeroase, iar veniturile vârstnicilor sunt o sursă de venit pentru toată gospodăria.

Tabelul 1. Structura veniturilor disponibile pentru gospodăriile cu vârstnici, în anul 2017

 

Gospodării formate numai din vârstnici

Gospodării cu vârstnici și alte persoane

Total

Urban

Rural

Total

Urban

Rural

Total venituri disponibile (medii lunare pe o persoană), lei

2 299,3

2 750,8

1 987,3

1 993,2

2 298,1

1 733,8

inclusiv în % pe surse de formare:

 

 

 

 

 

 

Venit din activitatea salarială

15,1

24,1

6,4

38,2

50,3

24,5

Venit din activitatea individuală agricolă

7,4

1,1

13,3

9,3

1,6

17,9

Venit din activitatea individuală non-agricolă

0,8

1,3

0,3

4,1

5,5

2,5

Venit din proprietate

0,1

0,1

0,0

0,3

0,6

0,1

Prestații sociale

63,3

60,0

66,5

33,9

34,3

33,6

Alte venituri

13,4

13,3

13,6

14,1

7,7

21,4

inclusiv transferuri din afara țării

8,3

7,3

9,2

11,3

4,6

19,0

Pentru gospodăriile formate numai din vârstnici, principala sursă de existenţă sunt prestaţiile sociale (63,3%). Datorită faptului că, o parte din vârstnici sunt economic activi, veniturile acestora au la bază şi alte surse de venit, cum ar fi activităţile salariale (15,1%) şi activitatea individuală agricolă (7,4%).

În cazul gospodăriilor mixte, în componenţa cărora sunt şi alte persoane, principala sursă de venit este activitatea salarială – 38,2%, iar prestaţiile sociale au contribuit la formarea veniturilor în proporţie de 33,9%. Totodată, gospodăriile mixte sunt dependente într-o proporţie mai mare de transferurile din afara ţării comparativ cu cele formate doar din vârstnici (11,3% faţă de 8,3%).

Pe parcursul ultimilor 5 ani, ponderea vârstnicilor cu venituri lunare mai mari de 1200 lei a înregistrat o continuă creștere. Astfel, în anul 2017, fiecare al patrulea vârstnic a dispus de un venit mediu lunar în limitele a 1200-1600 lei, iar în cazul a 16,6% veniturile lunare au variat în limitele a 1600-2000 lei. Ponderea vârstnicilor cu un venit mai mare de 2800 lei lunar a constituit 18,7% (comparativ cu 6,5% în 2013).

Vârstnicii din mediul urban cheltuie mai mult decât cei din mediul rural

Cheltuielile de consum ale gospodăriilor cu vârstnici sunt determinate de mărimea veniturilor disponibile. În medie, o gospodărie cu vârstnici cheltuie lunar 2177,0 lei/persoană. Cu un nivel mai mare a cheltuielilor de consum se evidenţiază mediul urban, unde acestea au înregistrat, în medie pe lună, 2521,0 lei/persoană, iar în mediul rural cheltuielile gospodăriilor cu vârstnici au însumat 1913,0 lei/persoană.

Aproape jumătate din cheltuielile vârstnicilor se referă la produse alimentare

Preponderent cheltuielile gospodăriilor cu vârstnici sunt destinate necesarului de consum alimentar (46,3%), după care urmează cheltuielile pentru întreţinerea locuinţei – 19,6%, îngrijire medicală şi sănătate – 8,6% și îmbrăcăminte şi încălţăminte – 8,1%. Celelalte cheltuieli revin pentru dotarea locuinţei (4,3%), comunicaţii (3,7%) şi transport (2,5%).

Gospodăriile formate numai din vârstnici cheltuie mai mult decât cele care au în componenţă şi alte persoane

Gospodăriile formate doar din vârstnici cheltuie, în medie pe lună, 2360,4 lei/persoană sau cu 18,5% mai mult comparativ cu gospodăriile în componenţa cărora sunt şi alţi membri. În acelaşi timp, comparativ cu gospodăriile cu vârstnici și alte persoane, persoanele din gospodăriile formate numai din vârstnici, cheltuie mai mult pentru procurarea de produse alimentare, întreţinerea locuinţei şi servicii de sănătate (vezi Tabelul 2).

Tabelul 2. Structura cheltuielilor de consum pentru gospodăriile cu vârstnici, în anul 2017

 

Gospodării formate numai din vârstnici

Gospodării cu vârstnici și alte persoane

Total

Urban

Rural

Total

Urban

Rural

Total cheltuieli de consum

(medii lunare pe o persoană), lei

2 360,4

2 741,5

2 097,1

1 992,7

2 324,2

1 710,6

inclusiv, %:

 

 

 

 

 

 

produse alimentare

47,2

46,0

48,3

45,3

43,0

47,9

îmbrăcăminte, încălțăminte

7,1

6,7

7,4

9,4

8,5

10,4

întreținerea locuinței

21,7

22,2

21,3

17,0

17,2

16,8

dotarea locuinței

4,1

3,5

4,7

4,6

4,6

4,5

sănătate

9,7

9,7

9,6

7,4

8,2

6,5

transport și comunicații

5,2

5,7

4,8

7,3

7,8

6,7

alte bunuri și servicii

4,9

6,1

3,9

9,0

10,6

7,1

Gospodăriile numai cu vârstnici sunt mai puţin dotate cu comodităţi

Gospodăriile formate numai din vârstnici se dovedesc a fi în condiţii mai puţin avantajoase privind nivelul de dotare şi confort al locuinţelor. Dacă gospodăriile cu vârstnici şi alte persoane dispun de baie sau duş în locuinţă în proporţie de 59,7%, atunci în cazul gospodăriilor numai cu vârstnici, 47,7% dispun de aceste comodităţi. Situaţia este similară dacă ne referim şi la dotarea cu apeduct şi sistem de canalizare.

Condiţiile vârstnicilor din mediul urban sunt mai bune decât ale celor din mediul rural

         Condițiile de trai diferă semnificativ pentru vârstnicii de la sat şi oraş. În mediul urban construcţiile de locuinţe de tip bloc presupun şi conectarea la reţelele de alimentare cu apă, canalizare şi încălzire, respectiv vârstnicii din mediul urban locuiesc în condiţii mult mai bune decât cei din mediul rural. Astfel, în mediul urban 94,5% din gospodăriile formate numai din vârstnici dispun de apeduct, 89,7% – de sisteme de canalizare, 79,7% – de baie sau duş în locuinţă şi 65,1% – de încălzire centrală sau autonomă. În schimb la sate, doar 60,2% gospodării dispun de apeduct, 38,3% – de sisteme de canalizare, 25,7% – de baie sau duş în interior, iar 95,5% pentru încălzire folosesc sobă cu lemne sau cărbune. Toate acestea se datorează mai multor factori, principalii fiind posibilităţile financiare limitate, existenţa unor alternative, cum ar fi utilizarea sobelor sau aprovizionarea cu apă de la cişmea, fîntână, etc.

Vârstnicii din mediul urban sunt mai puţin satisfăcuţi de condiţiile de trai comparativ cu cei din mediul rural

În mediul urban, 16,2% din gospodăriile formate numai din persoane în etate apreciază condiţiile de trai ca fiind rele sau foarte rele, pe cînd în mediul rural, doar 11,3% din gospodăriile formate numai din vârstnici sunt nesatisfăcuţi de nivelul de trai. Comparativ cu anul precedent, 86,6% din gospodăriile cu vârstnici au menţionat că trăiesc la fel, 11,7% – mai rău sau mult mai rău şi numai 1,7% au afirmat ca trăiesc mai bine. Capacitatea gospodăriei de a procura sau de a respecta termenele de plată pentru diferite servicii depinde de posibilitățile financiare ale gospodăriei. În anul 2017, 27,5% din gospodăriile cu vârstnici n-au putut să-și permită să includă în regimul alimentar carne sau pește fiecare a doua zi, 6,0% din gospodăriile cu vârstnici nu dispun de mijloace suficiente pentru procurarea medicamentelor necesare.

 Note:

1 Raportul privind Perspectivele Populației lumii, 2017 

2 Începând cu 01.01.2017, angajații organelor de forță sunt incluși în numărul total al pensionarilor, fiind la evidența Casei Naționale de Asigurări Sociale.

Persoană de contact:

Liubovi Stoianov
şef al direcţiei statistica serviciilor sociale şi condiţiilor de trai
tel. 0 22 73 15 68
 
 
 
 
Prima Contact Harta
 
Comunicate de presă  / Banca de date statistice  / Statistici pe domenii  / Produse şi servicii  / Recensăminte  / Metadate  / Standardul SDDS al FMI  / e-Raportare  / Formulare și clasificări  / Despre BNS  / Transparenţa în procesul decizional  / Cooperare internaţională  / Noutăţi şi evenimente  / Referinţe utile  / Achiziţii publice  / Funcţii vacante
Sus
30730 vizitatori în decurs de 30 zile
 
Copyright © 2018 BIROUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ
Condiții de utilizare
TRIMARAN - IT Solutions Company // web, interactive, motion and software development solutions // http://www.trimaran.md, B2B and B2C solutions  /  Branding & Graphic Design Services / Website Design and Development  /  E-Commerce Systems / Software Application Architecture and Development / Multimedia solutions  /  2D/3D modeling & animation solutions / Video & Post Production / contact@trimaran.md
Creat de Trimaran