RO RU EN
Benzi RSS
Actualizat la: 19.06.2018
Prima / Comunicate de presă / Portret statistic al femeilor şi bărbaţilor în Republica Moldova
Portret statistic al femeilor şi bărbaţilor în Republica Moldova
06.03.2018
Versiune tipar

Portret statistic al femeilor şi bărbaţilor în Republica Moldova
                

Femeile predomină în numărul populaţiei

Populația feminină predomină în rîndul populației, la 100 femei revenind 93 bărbați. Raportul diferă semnificativ în funcție de anumite grupe de vîrstă. Bărbații predomină în grupele de vîrstă 0-14 ani și 15-34 ani, raportul fiind de 106 bărbați la 100 femei și respectiv 104 bărbați la 100 femei. Diferențele sunt mai accentuate în cazul populației de 35-64 ani și 65 ani și peste, la 100 femei revenind 90 bărbați și respectiv 61 bărbați.

Speranţa de viaţă la femei este mai mare decât a bărbaţilor

Femeile trăiesc mai mult decât bărbaţii în medie cu 8,0 ani, speranţa de viaţă la naştere fiind de 76,2 ani pentru femei şi 68,1 ani în cazul bărbaţilor. Acest decalaj se datorează nivelului mai înalt al mortalităţii premature a bărbaţilor, în special a celor în vârstă aptă de muncă. Rata mortalităţii pe medii de reşedinţă determină anumite diferenţe şi în durata medie a vieţii locuitorilor din mediul urban şi rural. Astfel, bărbaţii din mediul urban trăiesc în medie mai mult cu 5,0 ani comparativ cu cei din mediul rural, iar în cazul femeilor acest decalaj este de 3,7 ani.

Femeile se căsătoresc mai timpuriu decât bărbaţii

Vârsta medie a femeii la prima căsătorie este de 25,6 ani, iar la bărbaţi de 28,3 ani. Cei mai mulţi bărbaţi care s-au căsătorit în 2016, aparţin grupei de vârstă 25-29 ani (39,3%), iar în cazul femeilor predomină căsătoriile la vârsta de 20-24 ani (38,4%). Căsătoriile la vârsta de până la 20 ani sunt mai frecvente în mediul rural: 11,3% din numărul căsătoriilor înregistrate la sate au fost încheiate de femei în vârstă sub 20 ani, faţă de 3,8%, în mediul urban.

Din totalul căsătoriilor înregistrate în 2016, cele încheiate de persoane celibatare au reprezentat 82,1% pentru bărbaţi şi 83,0% pentru femei. Totodată, bărbaţii mai des se recăsătoresc după divorţ decât femeile, ponderea celor recăsătoriţi fiind de 17,0% la bărbaţi şi 15,6% la femei. Însă, ponderea femeilor văduve recăsătorite în total persoane văduve este mai înaltă faţă de bărbaţi.

Femeile au un nivel de instruire mai mare decât al bărbaţilor

Femeile în vârstă de 25-64 ani au un nivel de instruire mai mare comparativ cu cel al bărbaţilor. Cel mai mare decalaj este înregistrat pentru nivelul superior1, 23,0% din femei au atins acest nivel comparativ cu 17,6% din bărbaţi. Şi femeile şi bărbaţii în structura totală a populaţiei au cele mai mari ponderi pentru nivelul de instruire mediu, 59,1% din bărbaţi faţă de 55,6% femei. Un nivel scăzut de instruire au 23,3% din bărbaţi faţă de 21,4% din femei.

FM_trim_IV_2017_2.png

Bărbaţii părăsesc sistemul educaţional mai devreme comparativ cu femeile, în favoarea intrării pe piaţa forţei de muncă. Rata de părăsire timpurie a sistemului educaţional2 pentru persoanele în vârstă de 18-24 ani constituie 23,4% la bărbaţi faţă de 16,1% în cazul femeilor. Totodată, gradul de implicare în programe de educaţie permanentă atât a femeilor, cât şi a bărbaţilor este foarte redus (1,3% - femei și 0,4% - bărbați).

Rata de ocupare în rândul femeilor este mai mică decât cea a bărbaţilor

Ponderea femeilor în populaţia ocupată este, practic, egală cu cea a bărbaţilor şi se menţine pe parcursul ultimilor ani la acelaşi nivel (50,3% femei şi 49,7% bărbaţi). Totuşi, rata de ocupare în rândul femeilor înregistrează valori mai inferioare (39,0%) în comparaţie cu bărbaţii (43,0%).

Rata de ocupare a femeilor depinde de mai mulţi factori, inclusiv dacă au sau nu copii cu vârsta mai mică de 16 ani. Astfel, pentru femeile în vârstă de 25-49 ani cu cel puțin 1 copil (de 16 ani și mai puțin) rata de ocupare este de 52,0%, în timp ce pentru femeile fără copii rata de ocupare atinge valoarea de 57,6%.

Femeile ocupate au un nivel de studii mai înalt decât bărbații

Femeile ocupate au un nivel de studii mai înalt decât al bărbaţilor: 27,2% din ele au studii superioare şi 16,9% medii de specialitate, în timp ce printre bărbați acești indicatori constituie, respectiv, 21,5% şi 9,9%. Ponderea femeilor în numărul persoanelor ocupate cu studii superioare este mult mai mare decât cea a bărbaților (56,2% faţă de 43,8% ). Diferența este și mai mare în cazul persoanelor ocupate cu studii medii de specialitate (63,4% femei şi 36,6% bărbați).

Femeile lucrează preponderent în sectorul serviciilor

Distribuția după sectoare economice, relevă o pondere mai mare a femeilor ocupate în sectorul servicii (59,0% femei şi 41,0% respectiv bărbaţii). Femeile mai puţin se regăsesc în sectorul agricol (45,4%), industrie (46,4%) şi construcţii (8,2%), dar predomină în aşa activităţi economice, precum comerţ (57,2%), hoteluri şi restaurante (68,2%), învăţământ (79,9%), ocrotirea sănătăţii (81,4%).

Femeile într-o măsură mai mare preferă activităţi salariate şi locuri de muncă formale

Peste 67% din totalul femeilor ocupate sunt angajate în calitate de salariat3. La bărbaţi acest indicator constituie 58,9%. În rândul non-salariaţilor bărbaţii predomină în categoria lucrătorilor pe cont propriu (59,6%), iar femeile - printre lucrătorii familiali neremuneraţi (76,6%). Ponderea ocupării informale în rândul femeilor constituie 32,7%, iar în rândul bărbaţilor – 40,0%.

Femeile câștigă în medie cu 14% mai puțin ca bărbații

Femeile câștigă în medie cu 14,5% mai puțin fată de bărbați (85,5% din salariul mediu al bărbaţilor). Exprimată în valoare numerică, discrepanța constituie în medie circa 783 lei. Astfel, salariul mediu a constituit pentru femei 4631,4 lei și pentru bărbați – 5414,4 lei.

Castigul_salarial_1.png

Cele mai mari discrepanțe ale câștigurilor femeilor şi bărbaţilor sunt în activităţi financiare, informații și comunicaţii; arta, activități de recreere și de agrement

Nivelul de remunerare al femeilor este mai mic decât al bărbaţilor în majoritatea activităţilor economice, discrepanţa fiind de la 0,4% în învăţământ până la 41,4% în activități financiare și de asigurări. Disparităţi salariale de gen în defavoarea femeilor au fost înregistrate şi în aşa activităţi, precum informații și comunicații (32,8%), arta, activități de recreere și de agrement (18,1%), industrie (17,8%), activități profesionale, științifice și tehnice (16,1%) sănătate și asistență socială (15,7%), comerț cu ridicata și cu amănuntul, dar și construcții (câte 13,3%).

Proporţia bărbaților conducători de toate nivelurile este mai mare decât cea a femeilor

Din total conducători de toate nivelurile4, 53,2% sunt bărbaţi, iar restul 46,8% revin femeilor. În perioada 2011-2016 diferența dintre aceste ponderi s-a redus semnificativ, de la 20 puncte procentuale la 6 puncte procentuale. În cazul conducătorilor5 de unităţi economico-sociale diferenţele în aspect de gen sunt mai pronunţate. Astfel, raportul între femei şi bărbaţi în rândul angajatorilor este de 1 la 4 (respectiv 26,6% femei față de 73,4% bărbaţi), indiferent de forma de proprietate a unităţii.

În funcție de mărimea unității6, se constată că femeile mai des se regăsesc în calitate de conducători a întreprinderilor micro (31,7%) și a celor mijlocii (22,6%), iar întreprinderile cu peste 50 salariați sunt conduse de femei în proporţie de 17,5%.

Majoritatea funcţiilor de luare a deciziilor aparţin bărbaţilor, femeile continuând să fie subreprezentate în procesul de luare a deciziilor

Participarea femeilor la luarea deciziilor la nivel parlamentar relevă o reprezentare a femeilor în proporţie de 20,8% (din 101 deputaţi 21 sunt femei), în timp ce la nivel european aceasta a constituit 37,4%, iar media globală fiind de 23,0%.

Femeile sunt subreprezentate şi în organele de justiţie şi poliție

Ponderea femeilor în numărul total al judecătorilor în anul 2016 reprezintă 47,7%. În acelaşi timp, ponderea femeilor în numărul total al poliţiştilor, inclusiv din protecţia civilă şi grăniceri, constituie 17,9%.

Fetele dețin o pondere majoritară în învățământul liceal

Ponderea fetelor este inferioară ponderii băieților în învățământul preșcolar, primar și gimnazial (circa 48%). Situația se schimbă începând cu învățământul liceal, unde fetele reprezintă 57% din numărul total de elevi, dat fiind, că după absolvirea învățământului gimnazial băieții se orientează într-o măsură mai mare către învăţământul profesional tehnic secundar și piața muncii.

Fetele predomină în învăţământul profesional tehnic postsecundar, iar băieţii în cel profesional tehnic secundar

Circa trei pătrimi (73%) din numărul total de elevi din învăţământul profesional tehnic secundar sunt băieţi, iar în cazul învăţământului profesional tehnic postsecundar mai mult de o jumătate (53%) sunt fete. Dacă se compară proporția fetelor, în cadrul învățământului profesional tehnic, se constată un nivel mai înalt de aspiraţii profesionale spre învăţământul postsecundar. Modul de distribuţie a fetelor și băieţilor pe domenii de formare profesională permite constatarea că există o anumită polarizare, în funcţie de gen, a meseriilor/specialităților corespunzătoare acestor domenii de formare profesională.

Astfel, unele din cele mai solicitate meserii din învăţământul profesional tehnic secundar, cum ar fi mecanic auto, electrogazosudor-montator, electromontor la repararea şi întreţinerea utilajului electric, lăcătuş-instalator tehnică sanitară, tâmplar universal, tractorist, placator cu plăci sunt dominate de băieţi (100%), altele așa ca, tencuitor, operator pentru suportul tehnic al calculatoarelor în proporție mai mare sunt solicitate la fel de către băieți, iar meseriile precum cusător/cusătoreasă, croitor, cofetar, brutar sunt alese preponderent de fete. Totodată, putem menţiona o proporţie practic egală a fetelor și băieților la o meserie suprasolicitată cum ar fi cea de bucătar.

În învăţământul profesional tehnic postsecundar, regăsim mai multe fete la specialitățile din următoarele domenii de formare profesională: pregătirea educatorilor pentru instituții preșcolare (98%), textile (95%), medicină (88%), îngrijirea bolnavilor și obstetrica (83%), asistență socială și consiliere (83,0%), secretariat și muncă de birou (81%), călătorii, turism și agrement (79%), contabilitate și impozite (78%). Totodată, băieţii se axează, în principal, pe așa domenii ca vehicule cu motor, nave și aeronave (99%), electrotehnică și energetică (97%), construcții și inginerie civilă (82%), mecanică și prelucrarea metalelor (80%), crearea și administrarea bazelor de date și a rețelelor informaționale (78%), elaborarea și analiza produselor program (78%).

Femeile optează mai mult pentru învăţământul superior

În învăţământul superior femeile dețin ponderea de 57% din numărul total de studenţi la licență și de 63%  ̶  la master. La fel, putem observa decalaje în alegerea specialităților, femeile orientându-se, prioritar spre specialitățile din următoarele domenii de formare profesională: pedagogie în învățământul primar (97%), științe ale educației (91%), studiul limbilor (85%), contabilitate (83%), servicii publice (78%), medicina (75%), finanțe și bănci (72%). O preponderenţă a bărbaţilor este înregistrată în așa domenii de formare profesională precum, autovehicule, nave și aeronave (99%), construcții și inginerie civilă (88%), servicii ale securității (84%), electronică și automatizări (83%), dezvoltarea produselor program și ale aplicațiilor (79%), inginerie și management (76%). Este de remarcat faptul că, cele mai solicitate domenii precum drept și business și administrare doresc să le practice la egal atât bărbații, cât și femeile. Distribuția studenților pe domenii generale de studii la master este relativ asemănătoare cu cea de la licență: o parte importantă din aceștia reprezintă științe ale educației în care domină femeile (87%), științe economice în care femeile dețin două treimi din totalul studenților și drept - în care proporția femeilor și cea a bărbaților este practic egală.

Femeile depăşesc cota bărbaţilor pensionari

Din total pensionari aflaţi la evidenţa organelor de asigurări sociale în anul 2017, circa două treimi sunt femei. În funcţie de categoria pensionarilor, ponderea femeilor variază de la 81,5% în cazul beneficiarilor de pensii de urmaş, 70,6% - pensionari pentru limită de vârstă, până la 50,5% pentru beneficiarii de pensii de dizabilitate.

Circa 86 mii femei şi 94 mii bărbaţi beneficiază fie de pensie sau alocaţie socială de dizabilitate de la organele de asigurări sociale. Fiecare al doilea pensionar de dizabilitate este femeie. Bărbaţii preponderent beneficiază de pensii pentru dizabilitate severă şi medie, iar femeile pentru dizabilitate accentuată. Un bărbat beneficiar de pensie de dizabilitate severă cel mai frecvent este în vârstă de 55-64 ani, iar o femeie este în vârstă de 65 ani şi peste.

Femeile beneficiază de pensii pentru limită de vârstă mai mici decât bărbaţii

Mărimea medie a pensiei pentru limita de vârstă pentru bărbaţii din sectorul non-agricol constituie 1973,5 lei, comparativ cu 1452,7 lei în cazul femeilor. Totodată, mărimea medie a pensiei pentru angajaţii sectorului agricol este de 1256,1 lei pentru bărbaţi, comparativ cu 1184,9 lei la femei.

Mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă a femeilor din sectorul agricol acoperă doar 76,0% din valoarea minimului de existenţă pentru pensionari, comparativ cu 80,0% în cazul bărbaţilor. În sectorul non-agricol, mărimea medie a pensiei la bărbaţi depăşeşte valoarea minimului de existenţă cu 26,0%, în timp ce la femei acoperă doar 93,0%.

Femeile sunt antrenate în activităţi aducătoare de venit într-o măsură mai mică ca bărbaţii

Femeile în vârstă de 18 ani şi peste sunt mai dependente de plăţile sociale comparativ cu bărbaţii: practic fiecare a treia femeie (39,3%) are drept sursă de venit pensiile, comparativ cu practic fiecare al patrulea bărbat (28,3%). Totodată, pentru 56,0% din bărbaţii din această categorie de vârstă, sursa principală de venit este activitatea agricolă şi cea salarială, comparativ cu 41,0% în cazul femeilor.

Bărbații sunt mai optimiști în aprecierea nivelului de trai al gospodăriei comparativ cu femeile

Gospodăriile conduse de bărbați sunt mai optimiste față de nivelul de trai al gospodăriei. Unul din factorii care influențează percepţia nivelului de trai de către populaţie este capacitatea financiară a gospodăriei. Constatăm că, gospodăriile conduse de bărbați, pot să-și permită cheltuieli neprevăzute în sumă de 5000 lei, într-o proporţie mai mare decât cele conduse de femei (14,1% comparativ cu 9,1%).

 

Note:

1 NiIvel scazut de instruire: cel mult studii gimnaziale;Nivel mediu de instruire: cel putin studii medii/liceale si cel mult studii de colegiu. Nivel superior de instruire: cel putin studii superioare (ciclul I).
2 Proporţia populaţiei de 18-24 ani cu nivel de educaţie elementar (scăzut), care nu urmează nici o formă de instruire, în total populaţie de 18-24 ani.
3 În baza unui contract individual de muncă.
4 Grupa majoră 1 conform CORM: legislatori, membri ai executivului, alți înalți demnitari și conducători ai administrației publice, conducători și funcționari superiori din unități.
5 Conducători de întreprinderi, instituţii şi organizaţii, persoane juridice şi fizice, care au angajaţi salariaţi.
6 Mărimea unității în funcție de numărul salariaților: micro – întreprinderi cu 1-9 salariați; mijlocii – întreprinderi cu 10-49 salariați.

 

Persoană de contact:
Liubovi Stoianov
şef al direcţiei statistica serviciilor sociale şi condiţiilor de trai
tel. 0 22 73 15 68

 
 
 
 
Prima Contact Harta
 
Comunicate de presă  / Banca de date statistice  / Statistici pe domenii  / Produse şi servicii  / Recensăminte  / Metadate  / Standardul SDDS al FMI  / e-Raportare  / Formulare și clasificări  / Despre BNS  / Transparenţa în procesul decizional  / Cooperare internaţională  / Noutăţi şi evenimente  / Referinţe utile  / Achiziţii publice  / Funcţii vacante
Sus
23431 vizitatori în decurs de 30 zile
 
Copyright © 2018 BIROUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ
Condiții de utilizare
TRIMARAN - IT Solutions Company // web, interactive, motion and software development solutions // http://www.trimaran.md, B2B and B2C solutions  /  Branding & Graphic Design Services / Website Design and Development  /  E-Commerce Systems / Software Application Architecture and Development / Multimedia solutions  /  2D/3D modeling & animation solutions / Video & Post Production / contact@trimaran.md
Creat de Trimaran