RO RU EN
Benzi RSS
Actualizat la: 17.08.2018
Prima / Comunicate de presă / Rezultatele RPL 2014. Caracteristici economice
Rezultatele RPL 2014. Caracteristici economice
29.01.2018
Versiune tipar

Rezultatele RPL 2014. Caracteristici economice

Caracteristicile economice la recensământ au fost colectate pentru populația cu reședință obișnuită (rezidenți) cu vârsta de 15 ani și peste.

Populația economic activă. Din total populație de 15 ani și peste care au declarat situația economică, 915,7 mii persoane sau 45,1% constituie populația economic activă, în timp ce în 2004 această categorie de populație reprezenta 53,1%.

Tendințele înregistrate în perioada dintre ultimele două recensăminte, denotă scăderea gradului de participare a populației la activitatea economică, acest fenomen fiind cauzat de procesul de îmbătrânire demografică, dar și emigrarea populației. Totodată, se constată majorarea participării în economie a populației peste vârsta aptă de muncă, 6,7% din populația economic activă sunt peste vârsta aptă de muncă sau cu 4,3 puncte procentuale mai mult față 2004.

Rata de activitate1 a populaţiei masculine era mai mare cu 11,7 p.p. faţă de rata de activitate a populaţiei feminine, iar rata de activitate în mediu urban era cu 8,8 p.p. mai mare decât în cel rural. Acest indicator variază foarte mult în funcție de vârstă. Dacă ne referim la populația în vârstă de 25 și peste ani, atunci cea mai mare rată de activitate este înregistrată pentru grupa de vârstă 40-44 ani și constituie 67,1%, iar cea mai mică este în cazul populației din grupa de vârstă 55-59 ani - 52,1%. Rata de activitate a populaţiei în vârsta aptă de muncă2 a fost de 56,3%.

Rata de activitate a populaţiei în vârstă de 15 ani şi peste, diferă în profil regional, în limitele a 32,4% şi 57,1%. În 9 raioane, mun. Chişinău și Bălți rata de activitate depăşește media pe țară, iar în 11 raioane - este sub 40%. Cea mai mică rata de activitate economică este înregistrată în raioanele din Regiunea Nord, unde este și cel mai mare grad de îmbătrânire a populației (figura 1).

Figura 1. Rata de activitate în profil teritorial, %

Din total populație activă, 97,2% constituie populația ocupată și 2,8% șomerii.

Populația ocupată. Rata de ocupare (raportul dintre populaţia ocupată în vârstă de 15 ani şi peste la populaţia de aceeași grupă de vârstă, care a declarat situația economică3) a constituit 43,8%. În 2014 la fel ca în 2004 se constată că ponderea bărbaților ocupați este mai mare față de cea a femeilor,  cu 10,3 puncte procentuale în 2014 și 4,7 p.p. - 2004. Aceeași tendință se observă și în mediul urban față de rural, unde decalajul dintre medii în 2014 a constituit 5,7 p.p, iar în 2004 - 0,2 p.p.

Rezultatele RPL 2014 relevă tendințe pozitive în nivelul de instruire al populaţiei ocupate. Numărul persoanelor cu nivelul de instruire mediu (mediu de cultură generală, de specialitate și secundar profesional) reprezintă 52,4 % și superior – 24,3% din total populație ocupată, cu 5,5 p.p. mai mult față de 2004, corespunzător s-a micșorat ponderea populației ocupate cu nivel de instruire scăzut (gimnazial, primar și fără studii) (figura 2).

Figura 2. Nivelul de instruire al populației ocupate la recensămintele din 2004 și 2014, %

Femeile ocupate cu nivelul de instruire superior dețineau o pondere cu 8,6 p.p. mai mare față de bărbații ocupați cu același nivel de instruire. Se menţine decalajul între nivelul de instruire al populaţiei ocupate din mediul urban şi rural: în urban persoanele ocupate cu nivel de instruire superior sunt de 3 ori mai numeroase în valori absolute, iar în termeni relativi diferența fiind de 27,1 p.p. În cazul populației cu nivelul de instruire scăzut în mediul urban numărul acestora este de 3 ori mai mic, iar în termeni relativi diferența este de 20,3 p.p. față de populația ocupată de la sate.

Repartizarea populaţiei ocupatepe grupe majore de ocupaţii relevă preponderența populației atribuite la lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură și pescuit - 21,3% care însă s-a redus față de 2004 cu 6,3 p.p. Totodată, s-a majorat ponderea lucrătorilor în domeniul serviciilor și în comerț (14,2% față de 11,1%) și a muncitorilor calificați (12,4% față de 8,6%).

Figura 3. Structura populației ocupate, după grupele majore de ocupații la recensămintele din 2004 și 2014, %

În funcție de activităţi economice, se constată că în sectorul agricol au activat 27,5% din totalul persoanelor ocupate, înregistrând o scădere cu 11,3 p.p. în comparație cu recensământul din 2004. Ponderea persoanelor ocupate în comerț, construcții, învățământ și sănătate a crescut respectiv cu 3,7 p.p, 4,8 p.p și 1,8 p.p., în timp ce în sectoarele  administrației publice și transport ponderea populației ocupate fiind similară cu 2004 – 5,6% și 5,1% (figura 4).

Figura 4. Structura populației ocupate după activități economice, la recensămintele din 2004 și 2014, %

În 23 raioane ale țării ponderea populației ocupate în sectorul agricultură și piscicultură depășește media pe țără, cele mai mari valori fiind în raioanele Telenești și Briceni respectiv 56,8% și 55,1%, iar cele mai mici fiind în municipiile Chișinău și Bălți, 2,1% și 2.2% corespunzător. În cazul activității de comerț cu ridicata și amănuntul, hoteluri și restaurante, cea mai mare rată de ocupare față de media pe țară  este în municipiile Bălți și Chișinău, 27,0% și 24,9%, și cele mai mici ponderi fiind în Nisporeni și Cantemir, de 3,5% și 3,3% respectiv.

Conform statutului profesional, populația ocupată în proporție de 74,2% este reprezentată de către salariaţi, după care urmează lucrătorii pe cont propriu - 23,5%, din care 65,9% constituie lucrătorii în gospodăria auxiliară personală; patronii - 1,8% și lucrătorii familial neremunerați 0,5%. În comparație cu anul 2004 statutul profesional al populației ocupate prezintă schimbări minore, fiind în creștere cu 1,8 p.p. ponderea salariaților și reducându-se cu 2 p.p. ponderea lucrătorilor pe cont propriu.

Ponderea salariaţilor în mediul urban depăşeşte de 1,4 ori ponderea acestora din rural, în cazul patronilor diferența este de 2,5 ori, în timp ce proporţia lucrătorilor pe cont propriu din rural este de 4 ori mai mare decât a celor din urban. De asemenea, în mediul rural ponderea lucrătorilor în gospodăria auxiliară personală constituie 24,5% din populaţia rurală ocupată, faţă de 1,5% în mediul urban. Pe medii de reședință, cel mai mare decalaj față de 2004 s-a înregistrat pentru mediul rural, unde s-a majorat cu 5,4 p.p. ponderea salariaților (figura 5).

Figura 5. Statutul profesional al populației ocupate, pe medii, la recensămintele din 2004 și 2014, %

Statutul profesional este corelat cu activitatea economică, astfel încât în agricultură este înregistrată cea mai mare pondere a lucrătorilor pe cont propriu - 72,2%, urmată de construcții și comerț - 18,8% și 8,4% respectiv. În celelalte activități predomină salariații (contract de muncă sau înțelegere verbală), cea mai mare pondere a acestora fiind înregistrată în administrație publică, învățământ, sănătate și asistență socială  - 99,3% și în industrie – 95,3% (figura 6). Patronii cel mai mult se regăsesc în activitățile privind comerțul, hoteluri și restaurante, transport și comunicații, construcții și industrie.

Figura 6. Distribuția populației conform statutului profesional și activități economice

Șomerii. La recensământ au fost înregistrați 25,9 mii șomeri, din care 68,1% sunt bărbați și 31,9% femei, pe medii de reședință fiind distribuiți egal. Rata șomajului (raportul dintre numărul şomerilor definiţi conform criteriilor Biroului Internaţional al Muncii (BIM) şi populaţia economic activă) a constituit 2,8%4. În 16 raioane rata șomajului este mai mare decât media pe țară, rata maximă s-a înregistrat la Ocnița și Basarabeasca și constituie 4%, iar în Ungheni și Șoldănești – 3,8%.

Fiecare al doilea șomer este cu studii medii (mediu de cultură generală, de specialitate și secundar profesional), 27,1 % aveau un nivel de instruire scăzut (gimnazial, primar și fără studii), iar  17,6% sunt cu studii superioare. În mediul urban ponderea șomerilor cu nivel de instruire superior este mai mare cu 15 p.p, iar ponderea celor cu nivelul de instruire scăzut este mai mic cu 19.4 p.p. față de mediul rural.

Populaţia economic inactivă a constituit 1115,3 mii persoane, iar rata de inactivitate constituie 54,9% din totalul populației de 15 ani și peste, care au declarat situația economică. În cadrul populaţiei inactive 15,2% (169,5 mii) erau elevi şi studenţi, 39,8% (443,7 mii) - pensionari, 13,4% - casnici, 5,8% inapți de muncă, iar pentru 3,1% motivul inactivității era munca sezonieră. Alt motiv al inactivității a fost declarat de 22,7% din populația inactivă de 15 ani și peste (figura 7).

Din total persoane economic inactive persoanele de sex feminin sunt majoritare (58,0%), în special, datorită preponderenței evidente a acestora în rândul pensionarilor și persoanelor casnice. Ponderea bărbaților este mai mare în cazul persoanelor inactive pe motiv–de lucru sezonier - 79%, și inapt de muncă – 56,4%.

Figura 7. Structura populației inactive, %

Distribuţia populaţiei inactive pe medii relevă pondere mai mare a acesteia în mediul rural – 57,9%, față de 49,2% în mediul urban. În mediul urban ponderea elevilor/studenţilor și pensionarilor în totalul populaţiei urbane inactive 15 ani și peste constituie 19,1% și 40,5% respectiv, depăşind ponderile acestor categorii de populaţie din mediul rural cu 5,7 p.p pentru elevi/studenți și cu 1,0 p.p pentru pensionari. În acelaşi timp, ponderea casnicilor, celor inapți de muncă și celor care au declarat motivul inactivității cel sezonier este mai mare în mediul rural cu 3,8, 1,5 și 2,3 p.p respectiv, decât ponderea acestora din mediul urban.

Totodată, circa 132 mii persoane (12%) sunt inactivi, dat fiind că erau plecați peste hotare pe o perioadă mai mică de 12 luni, fie au lucrat peste hotare în ultimele 12 luni, fie se pregătesc să plece (au sosit recent de) peste hotare, inclusiv la lucru/în căutare de lucru.

Structura după statutul economic este determinată și de structura populației pe vârste. Ponderea persoanelor de 15-24 ani și a celor peste vârsta aptă de muncă din populația rezidentă de 15 ani și peste care au declarat statutul economic constituie 41,3%. Aceste persoane sunt preponderent inactive și influențează în mare măsură rata de inactivitate pe țară. Motivul inactivității este în strânsă legătură cu vârsta populației, astfel, pentru persoanele din grupa de vârstă 15-19 și 20-24 ani motivul inactivității sunt studiile în proporție de 80,6% și 44,4% respectiv, iar 94% din persoanele inactive de 60 ani și peste sunt pensionari în timp ce 52,6% din persoanele de vârstă 55-59 ani sunt de asemenea pensionari. (figura 8.).

Figura 8. Populația inactivă, pe grupe de vârstă, %

 

Note:

1 Rata de activitate a populaţiei de 15 ani şi peste reprezintă proporţia populaţiei active de 15 ani şi peste în populaţia totală în vârstă de 15 ani şi peste (%).
2 Bărbaţi în vârstă de 16-61 ani, femei în vârstă de 16-56 ani.
3 96 mii persoane - nu au declarat relația cu piața forței de muncă.
4 Şomeri conform criteriilor BIM sunt persoanele de 15 ani şi peste, care în cursul perioadei de referinţă (săptămâna din 5-11 mai 2014) au îndeplinit simultan următoarele condiţii: i)nu au avut un loc de muncă şi nu au desfăşurat o activitate în scopul obţinerii unor venituri; ii)sunt în căutarea unui loc de muncă, utilizând în ultimele 4 săptămâni diverse metode pentru a-l găsi; iii)sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele 15 zile, dacă s-ar găsi imediat un loc de muncă.

 

Date de contact:
Valentina Istrati,
șef al direcției statistica demografică și recensământul populației
valentina.istrati@statistica.gov.md,
tel. 022 40 31 24

 
 
 
 
Prima Contact Harta
 
Comunicate de presă  / Banca de date statistice  / Statistici pe domenii  / Produse şi servicii  / Recensăminte  / Metadate  / Standardul SDDS al FMI  / e-Raportare  / Formulare și clasificări  / Despre BNS  / Transparenţa în procesul decizional  / Cooperare internaţională  / Noutăţi şi evenimente  / Referinţe utile  / Achiziţii publice  / Funcţii vacante
Sus
16402 vizitatori în decurs de 30 zile
 
Copyright © 2018 BIROUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ
Condiții de utilizare
TRIMARAN - IT Solutions Company // web, interactive, motion and software development solutions // http://www.trimaran.md, B2B and B2C solutions  /  Branding & Graphic Design Services / Website Design and Development  /  E-Commerce Systems / Software Application Architecture and Development / Multimedia solutions  /  2D/3D modeling & animation solutions / Video & Post Production / contact@trimaran.md
Creat de Trimaran