RO RU EN
Benzi RSS
Actualizat la: 25.07.2017
Prima / Comunicate de presă / Situaţia demografică în Republica Moldova în anul 2016
Situaţia demografică în Republica Moldova în anul 2016
05.06.2017
Versiune tipar

Situaţia demografică în Republica Moldova în anul 2016

Biroul Naţional de Statistică informează că, în anul 2016 evoluţia proceselor demografice se caracterizează prin descreştere faţă de anul 2015 a principalilor indicatori demografici.

Tabelul 1. Evoluţia principalilor indicatori demografici în anii 2013 – 2016

Denumirea indicatorilor

2013

2014

2015

2016

2015 în % faţă de 2014

2016 în  % faţă de 2015

Numărul populaţiei la sfârşitul anului, mii persoane

3 557,6

3 555,2

3 553,1

3 550,9

99,9

99,9

Născuţi-vii, persoane

37 871

38 616

38 610

37 394

100,0

96,9

Decedaţi, persoane

38 060

39 494

39 906

38 489

101,0

96,4

   din care, copii sub 1 an

359

372

375

353

100,8

94,1

Scădere naturală

189

878

1 296

1 095

147,6

84,5

Rata totală de fertilitate

1,24

1,26 

1,30

1,28

      103,2 

98,5

Numărul căsătoriilor

24 449

25 624

24 709

21 992

96,4

89,0

Numărul divorţurilor

10 775

11 130

11 199

10 605

100,6

94,7

Datele NU sunt recalculate în baza datelor recensământului populației și al locuințelor (RPL) din anul 2014.

Structura pe vârste a populaţiei poartă amprenta caracteristică unui proces de îmbătrânire demografică, datorat în principal nivelului scăzut al natalităţii. Comparativ cu 1 ianuarie 2000, se remarcă reducerea ponderii copiilor (de 0-14 ani) de la 23,8% la 16,0% (-298,8 mii persoane), şi creşterea ponderii celei vârstnice (de 65 ani şi peste), de la 9,4% la 11,2% (+54,8 mii persoane).

Numărul născuţilor-vii în anul 2016 a fost de 37 394, fiind în descreştere cu 1 216 (3,1%) faţă de anul 2015. Rata natalităţii constituind 10,5 născuţi-vii la 1000 locuitori. Nivelul natalităţii în localităţile rurale (11,8‰) este mai înalt decât în localităţile urbane (8,8‰).

Anual se nasc mai mulţi băieţi decât fete. În 2016, din numărul copiilor născuţi-vii 51,6% au fost băieţi, raportul de masculinitate fiind de 107 băieţi la 100 fete. 

Majoritatea copiilor  s-au născut în  instituții medicale. În funcţie de greutate la naştere, 94,6% din născuţii-vii au avut peste 2 500 grame. Cei mai mulţi copii (96,7%) s-au născut după o durată a sarcinii de peste 35 săptămâni.

Distribuţia născuţilor-vii după grupa de vârstă a mamei, evocă concentrarea acestora până la vârsta de 30 ani. Se păstrează tendinţa de micşorare a numărului născuţilor de mame în vârstă sub 20 de ani, reprezentând 7,2 % din numărul total al născuţilor-vii, faţă de 7,5% – în anul 2015.

Vârsta medie a mamei la prima naştere a fost de 24,0 ani. Mamele din mediul rural nasc la o vârstă mai mică (23,6 ani) decât mamele din mediul urban (25,1 ani).

În anul de referinţă s-a înregistrat o scădere, comparativ cu anul precedent a ponderii născuţilor-vii de rangul I, constituind 42,0%, pe când ponderea născuţilor-vii de rangul II a crescut. Majoritatea copiilor născuţi în familiile numeroase revin mamelor din mediul rural.

Conform situaţiei juridice, în anul 2016 numărul copiilor născuţi în afara căsătoriei a fost de 8 270 (22,1% din numărul total al născuţilor-vii), cu 2,4 la sută mai puţin decât în 2015.

Rata natalităţii prezintă diferenţieri în profil teritorial. Cele mai mici rate ale natalităţii s-au înregistrat în mun. Chişinău (8,5‰), mun. Bălţi (9,6‰), precum şi în raioanele: Ocniţa, Basarabeasca, Taraclia, Briceni (8,2 -9,5‰), iar cele mai înalte rate s-au înregistrat în: Ştefan-Vodă, Sîngerei, Criuleni, Ungheni, Şoldăneşti şi Făleşti (12,5 - 12,9‰).

În anul 2016 au decedat 38 489 persoane, cu 1 417 persoane (3,6%) mai puţin comparativ cu anul precedent. Rata mortalităţii generale a constituit 10,8 decedaţi la 1000 locuitori. Se menţine decalajul între ratele mortalităţii generale pe medii: în mediul urban au fost înregistraţi 8,4 decedaţi la 1000 locuitori, în rural – 12,6. Diferenţa semnificativă între ratele mortalităţii generale pe medii este rezultatul unui proces mai accentuat de îmbătrânire demografică a populaţiei din mediul rural.

Cele mai scăzute rate ale mortalităţii generale sau fost înregistrate în mun. Chişinău (7,7‰), mun. Bălţi (8,5‰), în raioanele: Ialoveni, Cahul şi UTA Găgăuzia ( a cîte 9,9‰), Dubasari (10,3‰), Anenii Noi şi Străşeni (10,7‰), Sîngerei şi Cantemir (10,8‰), iar cele mai înalte rate – în raioanele: Donduşeni (16,4‰), Şoldăneşti (14,8‰), Rîşcani ( 14,5‰), Briceni (14,3‰), Floreşti şi Ocniţa (14,1‰), Drochia (13,9‰), Edineţ (13,7‰).

Structura mortalităţii pe clase ale cauzelor de deces practic nu s-a schimbat: cele mai multe decese (57,0%) au drept cauză bolile aparatului circulator, urmate de tumori (16,2%), bolile aparatului digestiv (9,6%), accidentele, intoxicaţiile şi traumele (7,0%), bolile aparatului respirator (4,4%) şi alte cauze (5,8%).

Mortalitatea masculină, specificată pe cauze de deces, diferă de cea feminină. „Supramortalitatea masculină” a fost de 2,4 ori mai mare, în cazul bolilor infecţioase şi parazitare, de 3,6 ori – pentru a accidente, intoxicaţii şi traume, de 2,3 ori – boli ale aparatului respirator şi de 1,4 ori în cazul tumorilor. „Supramortalitatea feminină” s-a înregistrat numai în cazul bolilor aparatului circulator – de 1,2 ori.

Mortalitatea generală pe cauze de deces diferă semnificativ şi în profil teritorial. Decesele cauzate de boli ale aparatului circulator au fost mai pronunţate în regiunea de nord a Republicii Moldova, în raioanele: Briceni, Donduşeni, Edineţ, Făleşti, Floreşti, Ocniţa şi Rîşcani, în partea de centru cel mai mare număr de decese cauzate de aparatul circulator a fost înregistrat în raionul Şoldăneşti; tumori – în Ocniţa, Basarabeasca, Drochia, Donduşeni, Briceni, Şoldăneşti, Rîşcani, Anenii Noi, Cimişlia, Taraclia, Cantemir şi mun. Bălţi; boli ale aparatului digestiv cele mai multe cazuri au fost înregistrate în zona centrală a ţării – raioanele Orhei, Hînceşti, Criuleni, Şoldăneşti şi Călăraşi. Cel mai înalt nivel al mortalităţii provocat de cauzele externe s-a înregistrat în raioanele: Cimişlia, Leova, Ungheni, Teleneşti, Hînceşti, Cantemir, Şoldăneşti, Ştefan-Vodă, Rezina şi Briceni. Cele mai multe decese cauzate de aparatul respirator au fost în raioanele Donduşeni, Briceni, Drochia şi Rezina.

Numărul copiilor decedaţi în vârstă sub un an în 2016, a fost de 353, rata mortalităţii infantile constituind 9,4 decedaţi în vârstă sub un an la 1000 născuţi-vii. Cele mai scăzute rate ale mortalităţii infantile au fost înregistrate în raioanele: Briceni, Orhei, Rîşcani, Basarabeasca, Drochia şi Cimişlia (2,9 -5,0 ‰), iar cele mai înalte – în raioanele: Nisporeni, Glodeni, Hînceşti, Cantemir, Şoldăneşti şi Taraclia (13,6-18,4‰).

Principalele clase ale cauzelor de deces ale copiilor au rămas stările ce apar în perioada perinatală, constituind 46,9% din totalul copiilor decedaţi în vârstă sub 1 an, malformaţiile congenitale, deformaţiile şi anomaliile cromozomiale – 25,3%, bolile aparatului respirator – 10,9%, accidentele, intoxicaţiile şi traumele – 4,5%.

Speranţa de viaţă la naştere în 2016 s-a schimbat destul de semnificativ în comparaţie cu 2015, constituind 72,2 ani. Femeile trăiesc mai mult decât bărbaţii în medie cu 8 ani. Acest decalaj se datorează nivelului mai înalt al mortalităţii premature a bărbaţilor. Datorită nivelului diferenţiat al mortalităţii, durata medie a vieţii locuitorilor din mediul urban a fost mai mare decât a celor din mediul rural, cu 4,7 ani.

Tabelul 2. Speranţa de viaţă la naştere în anii 2013-2016

Anii

Total

Mediul urban

Mediul rural

Ambele sexe

Bărbaţi

Femei

Ambele sexe

Bărbaţi

Femei

Ambele sexe

Bărbaţi

Femei

2013

71,85

68,05

75,55

74,01

70,08

77,60

70,53

66,76

74,29

2014

71,48

67,52

75,39

74,10

70,35

77,51

69,81

65,81

74,01

2015

71,54

67,52

75,54

74,10

70,13

77,75

69,88

65,89

74,07

2016

72,17

68,14

76,15

75,00

71,25

78,37

70,34

66,23

74,67

În 2016 s-au încheiat 22,0 mii căsătorii, cu 11,0 la sută mai puţin comparativ cu anul precedent, rata nupţialităţii constituind 6,2 căsătorii la 1000 locuitori.

Cei mai mulţi bărbaţi care s-au căsătorit în 2016, aparţin grupei de vârstă 25-29 ani (39,3%), iar femeile din grupa de vârstă 20-24 ani (38,4%). Vârsta medie la prima căsătorie a fost pentru bărbaţi de 28,3 ani şi pentru femei de 25,6 ani. Căsătoriile pe medii după vârsta soţiilor se reprezintă astfel: 11,3% din numărul căsătoriilor înregistrate la sate au fost încheiate de femei în vârstă sub 20 ani, faţă de 3,8%, în mediul urban.

Din totalul căsătoriilor înregistrate în 2016, cele încheiate de persoane celibatare au reprezentat 82,1% pentru bărbaţi şi 83,0% pentru femei. Proporţia persoanelor divorţate, care s-au recăsătorit, a fost de 17,0% la bărbaţi şi 15,6% la femei, iar proporţia persoanelor văduve care s-au recăsătorit a constituit respectiv 0,9% şi 1,5%.

Numărul divorţurilor pronunţate prin hotărârile judecătoreşti a fost în 2016 de 10,6 mii, cu 5,3% mai puţin faţă de anul 2015, revenind în medie 3,0 divorţuri la 1000 locuitori.

În anul 2016 din totalul divorţurilor, au intervenit după o perioadă de căsnicie mai mică de 5 ani 27,2%, 5-9 ani – 26,4%, urmate de căsătoriile desfăcute după o perioadă cuprinsă între 10-14 ani (14,9%), 15-19 ani (9,5%), 20 ani şi peste (22,0%). Durata medie a căsătoriei desfăcute prin divorţ a fost de 11 ani.

Migraţia externă. Conform datelor Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor pe parcursul anului 2016 din ţară au plecat pentru a se stabili cu domiciliul permanent în străinătate 2 507 persoane. Numărul cetăţenilor Republicii Moldova, ce şi-au ales noul domiciliu în Rusia a constituit 857 persoane, SUA – 623, Ucraina – 375, Germania – 285, Israel – 181. Majoritatea emigranţilor, atât femei, cât şi bărbaţi, fac parte din grupele de vârstă 20-29 de ani şi 30-39 de ani.

O parte a emigraţiei din ţară este compensată de repatrierea persoanelor originare din Republica Moldova şi de imigranţi. Potrivit informaţiei prezentate de Ministerul Afacerilor Interne, în anul 2016 permis de şedere (permanentă şi temporară) au primit 4 080 cetăţeni străini şi 573 repatriaţi. Scopul imigrării persoanelor: studii – 21,3%, muncă – 25,8%, imigraţia de familie – 35,3 şi alte cauze 17,6%.
Migraţia internă. Pe parcursul anului 2016, şi-au schimbat locul de trai în interiorul ţării 33,3 mii persoane. Intensitatea migraţiei interne poate fi măsurată după numărul de sosiri şi plecări la 1000 de locuitori. Indicele de mobilitate al populaţiei, în anul 2016, a înregistrat o valoare de 9,4 persoane la 1000 locuitori, comparativ cu 10,9 în anul 2015.

Intensitatea de plecări în 16 raioane este mai mare faţă de media pe ţară. Cel mai mare număr relativ de plecări s-a constatat în raioanele: Dondușeni, Drochia, Floreşti, Făleşti, Ocnița, Rîşcani, Sîngerei, Soroca, Călăraşi, Dubăsari, Rezina, Ungheni, Căuşeni, Cantemir, Cimișlia şi Leova (10-14 plecaţi la 1000 locuitori), iar în raionul Teleneşti şi Șoldănești – 15 plecați la 1000 locuitori. Ca şi în anul 2015 un număr mai mic de plecări au fost în municipiul Bălţi, raioanele Briceni, Edineţ, Glodeni, Anenii Noi, Criuleni, Hînceşti, Ialoveni, Nisporeni, Orhei, Străşeni, Basarabeasca, Cahul, Ştefan-Vodă, Taraclia şi UTA Găgăuzia (mai puţin de 9 plecaţi la 1000 locuitori).

Intensitatea de sosiri este mai mare în municipiul Chişinău (16 sosiţi la 1000 locuitori). In termeni absoluţi, cele mai multe sosiri au fost înregistrate în municipiul Chişinău (13 mii persoane), municipiul Bălţi (1,2 mii persoane) şi în raioanele Ialoveni, Orhei, Străşeni, Cahul şi Ungheni (aproximativ 1,0 mii persoane). Soldul pozitiv al migraţiei interne este înregistrat în municipiile Chişinău şi Bălţi, şi în raionul Ialoveni.

In mare parte, migranţii interni (mai mult de 89%) sunt persoanele în vârstă apta de muncă, cu o predominanţă a grupei de vârstă 20-49 ani. Fluxul de sosiri/plecări, din prisma de gen, a constituit 57% femei şi respectiv 43% bărbaţi. Aproximativ 2/3 din numărul total al populaţiei care şi-au schimbat locul de trai în anul 2016 provin din mediul rural.

Anexă:

Persoana de contact:
Nina Cesnocova 
Secţia statistica demografică
Tel. 0 22 40 31 08

 
 
 
 
Prima Contact Harta
 
Comunicate de presă  / Banca de date statistice  / Statistici pe domenii  / Produse şi servicii  / Recensăminte  / Metadate  / Standardul SDDS al FMI  / e-Raportare  / Formulare și clasificări  / Despre BNS  / Transparenţa în procesul decizional  / Cooperare internaţională  / Noutăţi şi evenimente  / Referinţe utile  / Achiziţii publice  / Funcţii vacante
Sus
35335 vizitatori în decurs de 30 zile
 
Copyright © 2017 BIROUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ
Condiții de utilizare
TRIMARAN - IT Solutions Company // web, interactive, motion and software development solutions // http://www.trimaran.md, B2B and B2C solutions  /  Branding & Graphic Design Services / Website Design and Development  /  E-Commerce Systems / Software Application Architecture and Development / Multimedia solutions  /  2D/3D modeling & animation solutions / Video & Post Production / contact@trimaran.md
Creat de Trimaran