RO RU EN
Benzi RSS
Actualizat la: 17.08.2017
Prima / Comunicate de presă / Principalele rezultate ale RPL 2014
Principalele rezultate ale RPL 2014
31.03.2017
Versiune tipar

Principalele rezultate ale RPL 2014

NUMĂRUL POPULAȚIEI

La recensământul populației și al locuințelor (RPL2014) desfășurat în perioada 12-25 mai 2014, au fost recenzate persoanele cu reședință obișnuită (persoanele care locuiesc pe teritoriul Republicii Moldova pe o perioadă mai mare de 12 luni, indiferent de cetățenie), cât și cele absente din țară pe o perioadă mai mare de 12 luni. Astfel, au fost înregistrate un total 2 804 801 persoane, din care 209 mii sunt non-rezidenţi (7,5%), iar 2 595 771 sunt persoanele cu reşedinţă obişnuită în Republica Moldova.

În mun. Chișinău populaţia nu a fost recenzată în totalitate, gradul de acoperire fiind de 59%1, iar pe total ţară populaţia a fost recenzată în proporție de 91 la sută. Conform estimărilor, populația care nu a fost cuprinsă la RPL este de 193 434  persoane, iar  numărul total de persoane recenzate ar fi constituit 2 998 235 persoane, inclusiv 2 789 205 populaţia cu reşedinţă obișnuită. Spre deosebire de RP2004, datele din 2014 vor fi diseminate pe două totaluri ale populației, persoanele cu reședința obișnuită și persoanele absente mai mult de 12 luni peste hotarele țării.

Tabelul. 1 Numărul populaţiei recenzate la recensămintele din 2004 şi 2014

2004

2014 recenzat

2014 estimat

Total populaţie

3 383 332

2 804 801

2 998 235

inclusiv:

Rezidenţi

X

2 595 771

2 789 205

non-rezidenţi

X

209 030

209 030

or. Chişinău

589 445

339 079

532 513

Raioanele și municipiile cu o populație de peste 100 mii sunt aceleași comparativ cu 2004 si anume – municipiile Chișinău, Bălți, UTA Găgăuzia și raioanele Cahul, Hînceşti, Orhei, Ungheni. Totodată a crescut numărul raioanelor cu o populație de sub 50 mii, care în 2014  a constituit 9 raioane, iar în 2004 - 6 raioane.  Raionul cu cea mai mică populație continuă să fie Basarabeasca. În 2014 cele mai multe orașe, 18 la număr, aveau populația între 10 și 20 mii, în timp ce în 2004 numărul acestora a fost de 22.

Din total populaţie recenzată în 2014, 33,7 mii persoane au fost înregistrate în spații colective de locuit, comparativ cu 26,5 mii persoane în 2004.

STRUCTURA POPULAȚIEI PE SEXE ȘI VÂRSTE

Populaţia de sex feminin continuă să fie predominantă în structura populaţiei. Scăderea numărului populaţiei faţă de recensământul anterior a afectat ambele sexe în egală măsură, însă structura pe sexe rămânând aproape identică între cele două recensăminte: 48,2% bărbaţi şi 51,8% femei. Numărul femeilor înregistrate la RPL 2014 a fost de 1 452 702 persoane, depășind cu peste 100 mii numărul bărbaţilor. La nivel de țară, rata sexelor este la nivelul anului 2004, la 100 persoane de sex feminin revenind 93 persoane de sex masculin. Totodată, în profil teritorial acest indicator a variat de la 85 bărbați la 100 de femei la Bălți, până la 101 în raionul Cantemir, unde predomină persoanele de sex masculin.

Structura populaţiei pe grupe de vârstă de interes din punct de vedere economic a înregistrat schimbări la toate cele trei categorii. În numărul total al populaţiei ţării, ponderea persoanelor sub vârsta de 16 ani a constituit 18,4%, micșorând-se cu 2,7 puncte procentuale faţă de 2004. Populaţia în vârstă aptă de muncă (bărbaţi 16 - 61 ani, femei 16 - 56 ani) a înregistrat o pondere de 63,1% din total populaţie pe ţară, ceia ce constituie o micşorare cu 1,0 puncte procentuale faţă de RP 2004. Numărul populaţiei peste vârsta aptă de muncă a înregistrat o creştere cu 3,7 puncte procentuale, constituind 18,5 la sută din total populaţie (vezi Figura 1).

Pe de altă parte, analizând grupele de vârstă 0-14, 15-59 și 60 ani și peste, se observă că în Republica Moldova se accentuează procesul de îmbătrânire demografică a populației. În primul rând, constatăm reducerea numărului persoanelor tinere cu vârsta sub 15 ani, concomitent cu creşterea numărului populaţiei vârstnice (60 ani şi peste). În 2004 aceste categorii de populaţie constituiau respectiv 19,1% şi 14,3% din total populaţie, iar în 2014 - 17,2% şi 17,4%.

Această tendință este confirmată și prin creșterea cu 2,3 ani a vârstei medii a populaţiei (37,6 ani), în cazul femeilor aceasta fiind de 39,2 ani, iar a bărbaţilor de 35,8 ani. În 2004 vârsta medie a populaţiei constituia 35,3 ani, a femeilor - 36,8 ani şi a bărbaţilor -33,6 ani.

STRUCTURA ETNICĂ ȘI LINGVISTICĂ A POPULAȚIEI

La recensământul din 2014, înregistrarea datelor despre etnie, limba maternă, limba vorbită de obicei și religie s-a efectuat la dorința şi libera declarație a persoanei. Astfel, informația privind etnia este disponibilă pentru 2 754, 7 mi persoane (98,2% din total populație recenzată). S-au declarat moldoveni 75,1% din populaţie, 7,0% - români, ucraineni – 6,6%, găgăuzi - 4,6%,  ruşi - 4,1%, bulgari -1,9%, romi – 0,3%, iar  alte etnii constituie 0,5% din populaţie. Comparativ cu 2004 ponderea populaţiei care se identifică moldoveni s-a redus cu 1,0 p.p., iar a persoanelor care s-au declarat români a crescut cu 4,8 p.p. față de 2004. Ponderea populației de etnie rusă și ucraineană s-a micșorat respectiv cu 1,9 și 1,8 p.p. în ultimii 10 ani, iar a etnicilor bulgari, găgăuzi și romi nu a suferit modificări esențiale (vezi Figura 2).

Menţionăm, că moldovenii, românii, ucrainenii și găgăuzii, locuiesc preponderent la sate, iar ruşii în oraşe. Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 1 mie sunt: belorușii, evreii, polonezii și armenii cu 2, 8 mii, 1,6 mii, 1,4 mii și 1.0 mii persoane, respectiv.

Figura 2. Structura etnică a populaţiei

În profil teritorial, distribuţia populaţiei după etnie arată că moldovenii sunt majoritari în majoritatea raioanelor /municipiile țării, iar în 16 din acestea, ponderea moldovenilor este de peste 85%. Excepție fiind raionul Taraclia, unde predomină etnicii bulgari (66,1%) și UTA Găgăuzia, cu 83,8% găgăuzi. Ucrainenii și rușii sunt concentrați în mun. Chișinău și Bălți, astfel ponderea etnicilor ruși fiind de 37,7% și 13,6%, iar a ucrainenilor de 14,9% în mun. Chișinău și respectiv 9,6 % în mun. Bălți.

Potrivit liberei declaraţii a celor 2 723,3 mii persoane care au indicat limba maternă (97,1% din total recenzaţi), pentru fiecare a doua persoană (56,7%) din populaţia care au declarat limba maternă, limba moldovenească este limba maternă, iar în cazul a 23,5% limba română reprezintă limba maternă. Limba rusă este considerată limbă maternă de către 9,7% din populație, iar limba găgăuză, ucraineană și bulgară de 4,2%, 3,9% și respectiv 1,5% din populaţie.

Comparativ cu 2004 s-a mărit ponderea persoanelor care au indicat în calitate de limbă maternă - limba română cu 6,9 p.p., fiind în scădere ponderea persoanelor care au indicat limba moldovenească drept limba maternă - cu 3,5 p.p.. De asemenea, se atestă o scădere a ponderii persoanelor a căror limbă maternă este rusă și ucraineană, cu 1,6 p.p.

În cadrul recensământului din 2014 a fost obţinută şi informaţia despre limba în care vorbeşte de obicei populaţia. Din numărul total a locuitorilor ţării, care au indicat limba vorbită de obicei (2 720,3 mii persoane), 54,6% vorbesc de obicei în limba moldovenească, iar 24,0% în limba română, 14,5% în limba rusă, 2,7% în limba ucraineană și aceeași pondere pentru limba găgăuză, 1,0% - limba bulgară. În alte limbi, decît cele enumerate, vorbeşte de obicei 0,5 % din populaţie. Nu a indicat limba în care vorbeşte de obicei 3,0% din populaţie.

Cu toate că majoritatea ucrainenilor, găgăuzilor şi bulgarilor au indicat ca limbă maternă, limba naţionalităţii sale, fiecare al doilea ucrainean, fiecare al treilea bulgar şi găgăuz vorbesc de obicei limba rusă. Moldovenii care vorbesc de obicei limba rusă constituie 5,7% din total.

CETĂȚENIE

Din totalul populației recenzate, 99,5% sau 2 609 mii persoane sunt cetățeni ai Republicii Moldova, din care 6,5% (180,7 mii persoane) au declarat că dețin și cetățenia altui stat. Cetățenii altor state reprezintă 0,5%, iar cei fără cetățenie sunt 0,02% din totalul populației. Dintre cetățenii Republicii Moldova cu dubla cetățenie, 97,4% au declarat țara celei de-a doua cetățenii, din care 84,4% dețin cetățenia României, 6,0% pe cea a Rusiei, 2,4% a Bulgariei, iar pe cea a Italiei și Ucrainei cîte 1,5% respectiv.

CONFESII RELIGIOASE

Din numărul total al populaţiei care și-au declarat religia (2 611,8 mii persoane), 96,8% se consider ortodocși, cu 1,3 p.p. mai mult față de 2004. Din rândul persoanelor de altă religie, urmează a fi menţionaţi: baptiștii (creștinii evanghelici baptiști) reprezintă 1,0% din total, martorii lui Iehova, cu o pondere de 0,7%, penticostalii - 0,4%, adventiştii de ziua a şaptea - 0,3% din total şi catolicii reprezintă 0,1%, de altă confesiune decît cea menționată mai sus s-au declarat 0,5%. Ponderea persoanelor care s-au declarat atei şi fără religie (agnostici) a fost de 0,2% din total, cu 1,2 p.p. mai puțin față de 2004.

Religia nu a fost declarată de către 193 mii persoane, reprezentând 6,9% din populaţia ţării.

NIVELUL DE INSTRUIRE Al POPULAȚIEI

Rezultatele RPL 2014 arată o tendință pozitivă în ceea ce privește evoluția nivelului de instruire și a gradului de alfabetizare al populaţiei în vârstă de 15 ani şi peste.

Numărul persoanelor cu nivel minim de instruire „mediu incomplet/gimnazial” constituie 91,1% din totalul persoanelor în vârstă de 15 ani şi peste, faţă de 86,6% în 2004. Persoanele cu nivelul de instruire primar deţineau 7,6% şi cei fără studii primare 1,3%, faţă de 10,1% şi respectiv 3,3% în 2004. Femeile la fel au înregistrat performanţe la nivelul de instruire superior şi mediu de specialitate, depăşind cu 6,2 puncte procentuale ponderea bărbaţilor cu acelaşi nivel de instruire.

Se menţine decalajul între nivelul de instruire al populaţiei din mediul urban şi cel rural. În mediul urban persoanele cu nivelul de instruire superior şi mediu de specialitate reprezintă 51,3% din numărul total al persoanelor în vârstă de 15 ani şi peste, în mediul rural acest nivel de instruire îl aveau 22,9%.

Creşterea nivelului general de instruire al populaţiei s-a rezultat în reducerea numărului neștiutorilor de carte. Astfel, practic în țară a fost eradicat analfabetismul, proporţia populaţiei analfabete a scăzut de la 1,1% în 2004 la 0,5% în 2014.

NUMĂRUL ȘI STRUCTURA GOSPODĂRIILOR CASNICE

Numărul gospodăriilor casnice înregistrate la RPL 2014 constituie 959 mii gospodării. Mărimea medie a unei gospodării este în descreștere față de RP 2004 și reprezintă 2,9 persoane față de 3,0 persoane. Tendințe similare sunt caracteristice și pe medii de reședință: în urban o gospodărie este formată în medie din 2,7 persoane față de 2,8 persoane în 2004, iar în mediul rural mărimea medie a gospodăriei este de 3,0 persoane față de 3,1 persoane în 2004.

În profil teritorial, mărimea medie a unei gospodării a variat între 2,4 şi 3,4 persoane. Din total raioane, în 20 raioane mărimea medie a gospodăriei depășește media pe țară. În topul acestor raioane se regăsește Ialoveni (3,4), UTA Găgăuzia (3,3), Cantemir (3,3), Dubăsari (3,3), Taraclia (3,2), Strășeni (3,2), Cahul (3,1), Criuleni (3,1), Anenii-Noi (3,1) etc. (vezi Figura 2). Sub media pe ţară se situează preponderent raioanele din Regiunea de Nord a țării: Donduşeni (2,4), Ocnița (2,5), Briceni (2,6), Soroca (2,6), Florești (2,6), Edineț (2,6). Drochia (2,6), etc.

Gospodăriile formate din 2 persoane rămân a fi preponderente în structura gospodăriilor casnice, ponderea acestora fiind de 23,9% față de 22,8%. Totodată, este în creștere ponderea gospodăriilor formate dintr-o singură persoană, 22,6% față de 20,3%, în condițiile reducerii numărului de gospodării formate din 4 și mai multe persoane, 33,8 % comparativ cu 35,7% în 2004. În mediul urban fiecare a doua gospodărie este formată din 1-2 persoane, iar fiecare a cincea din 2-3 persoane. În mediul rural se menține aceeași tendință, circa 39 la sută sunt gospodării formate din 3-4 persoane, însă se înregistrează tendințe de creștere a gospodăriilor solitare și reducerea celor formate din 5 și mai multe persoane (17,4% față de 18,8%). Gospodăriile solitare în proporție de 64 la sută sunt formate din femei. Vârsta medie a persoanelor solitare este de 62,3 ani, în mediul urban - 58,2 ani şi în cel rural - 63,6 ani.

În 2014 se constată o reducere semnificativă a gospodăriilor în componența cărora sunt copii până la 18 ani. Din total gospodării, 38 la sută au copii, cu 7 puncte procentuale mai puțin față de 2004. În structura gospodăriilor cu copii la fel predomină cele cu 1 copil (53,8%), după care urmează gospodăriile cu 2 copii – 35,6%. Gospodăriile cu 3 și mai mulți copii sunt în scădere, ponderea acestora fiind de 10,6% față de 11,5% în 2004 (vezi Figura 4). Mărimea medie a unei gospodării cu copii sub 18 ani era de 4,2 persoane, iar numărul mediu de copii sub 18 ani într-o gospodărie – 1,6, în mediul urban – 1,4 şi în mediul rural – 1,7.

CONDIȚII DE LOCUIT

Condiţiile de locuit reprezintă un indice important al bunăstării populaţiei ţării, acestea oferind persoanei satisfacerea necesităţilor de ordin biologic, psihologic, social şi familial. În cadrul RPL 2014 au fost obţinute principalele caracteristici vizând condiţiile de locuit ale populaţiei ţării.

Conform rezultatelor RPL 2014, din 959,2 mii gospodării casnice înregistrate, 957,7 mii (99,8%), locuiau în case individuale, înșiruite sau apartamente. Gospodăriile  care locuiau în încăperi  situate în spații colective de locuit și clădiri nedestinate locuirii constituiau 0,2% din total gospodării. Dacă considerăm populația, atunci se constată că 79,2% din populația care locuiește în locuințe convenționale (fără persoanele din spații colective de locuit), înregistrată la recensământ locuiau în case individuale sau înșiruite, și 20,8% în apartamente (inclusiv cămine de tip familial).

Conform datelor RPL2014, 3,5% din totalul gospodăriilor casnice sau 3,2% din populație, locuiau în locuințe închiriate de la alte persoane, respectiv cu 1.1 p.p. mai mult față de 2004. În mediul urban ponderea a astfel de gospodării era de 7,1%, în mediul rural - 1,5%, în creștere față de 2004 cu 2,8 și respectiv 0,3 puncte procentuale. Totodată, 2,1% din total gospodării ocupau locuința cu titlu gratuit, cazuri cînd rudele permit să ocupe locuința fără încasarea unei plăți pentru aceasta.

În anul 2014, în locuinţe aflate în proprietate privată locuiau 949,5 mii gospodării sau 99,0% din total şi doar circa 7 mii sau 0.7% - în locuinţe de stat (municipale). În locuinţe aflate în proprietatea cultelor religioase, altor întreprinderi şi organizaţii nestatale locuiau 2,8 mii gospodării sau 0,3 % din total. Comparativ cu recensământul din 2004, s-a majorat cu 2,8 p.p. ponderea gospodăriilor a căror locuințe se aflau în proprietate privată, cu 6,3 p.p mai mult în orașe și 0,5 p.p. la sate.

Caracteristica dotării locuinţelor cu principalele utilități relevă gradul de confort al fondului locativ. Din total populație, 48,3% ocupau locuințe dotate cu baie/ duș ( fie în locuință – 45,1% sau în afara acesteia – 3,3%), în creștere cu 21 p.p. față de 2004. Ponderea persoanelor a căror locuințe avea WC cu apă a constituit 37,3% (fie în locuință – 34,7% sau în afara acesteia – 2,6%). În mediul urban ponderea locuinţelor dotate baie/duș era mai mare de 2,8 ori, decât în mediul rural, iar celor care dispunea de WC cu apă - de 4,7 ori.

La instalaţiile de alimentaţie cu apă rece aveau acces 74,1 % din populație, 37,5% - la sistem de aprovizionare cu apă caldă și 55,3% -la sistem de canalizare. Pentru fiecare a treia persoană locuința îi era asigurată cu încălzire centrală publică sau prin sistem propriu. Încălzirea prin sobe era caracteristică pentru 69,1% din populație.

La data efectuării recensământului, 0,7% din gospodării aveau instalație de producere a combustibilului/energiei regenerabile (6.6 mii gospodării), și 3,0% dispunea de instalație de aer condiționat. În anul 2014 majoritatea locuinţelor ocupate (99,6%) erau dotate cu instalaţie electrică. De legătură telefonica fixă dispuneau 80,7%, de radio - circa 25% din gospodării. Televizor aveau majoritatea  gospodăriilor (91,5%), computer și conexiune la internet circa 4 gospodării din 10.

Tabele, infografice, hărți și alte informații sunt disponibile la acest link 

Note:

1 Conform rezultatelor Anchetei post recenzare realizată de către BNS în perioada 16-29 iunie 2014 cu aplicarea metodologiei recomandate de UNSD, Post Enumerations Surveys – Operational guidelines,UN, 2010

                           

Persoană de contact:
Valentina Istrati,
șef al direcției statistica demografică și recensământul populației
valentina.istrati@statistica.gov.md,
tel. 022 40 31 24

 
 
 
 
Prima Contact Harta
 
Comunicate de presă  / Banca de date statistice  / Statistici pe domenii  / Produse şi servicii  / Recensăminte  / Metadate  / Standardul SDDS al FMI  / e-Raportare  / Formulare și clasificări  / Despre BNS  / Transparenţa în procesul decizional  / Cooperare internaţională  / Noutăţi şi evenimente  / Referinţe utile  / Achiziţii publice  / Funcţii vacante
Sus
85120 vizitatori în decurs de 30 zile
 
Copyright © 2017 BIROUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ
Condiții de utilizare
TRIMARAN - IT Solutions Company // web, interactive, motion and software development solutions // http://www.trimaran.md, B2B and B2C solutions  /  Branding & Graphic Design Services / Website Design and Development  /  E-Commerce Systems / Software Application Architecture and Development / Multimedia solutions  /  2D/3D modeling & animation solutions / Video & Post Production / contact@trimaran.md
Creat de Trimaran