RO RU EN
Benzi RSS
Actualizat la: 28.03.2017
Prima / Comunicate de presă / Portret statistic al femeilor şi bărbaţilor în Republica Moldova
Portret statistic al femeilor şi bărbaţilor în Republica Moldova
07.03.2017
Versiune tipar

Portret statistic al femeilor şi bărbaţilor în Republica Moldova

Femeile predomină în numărul populaţiei

Din numărul populaţiei stabile al Republicii Moldova, la 1 ianuarie 2016 (3553,1 mii persoane), 51,9% constituie femeile, iar 48,1% respectiv bărbaţii. Preponderenţa femeilor sau a bărbaţilor în numărul populaţiei diferă semnificativ în funcţie de anumite grupe de vîrstă: bărbaţii predomină în grupele de vîrstă 0-15 ani şi populaţia în vîrstă aptă de muncă, respectiv 51,8% faţă de 48,2% pentru femei. Însă, diferenţele sunt mai accentuate în cazul populaţiei care a depăşit vîrsta aptă de muncă, ponderea femeilor fiind de 69,0% comparativ cu 31,0% pentru bărbaţi.

Speranţa de viaţă la femei este mai mare decît a bărbaţilor

Femeile trăiesc mai mult decât bărbaţii în medie cu 8,0 ani, speranţa de viaţă la naştere fiind de 75,5 ani pentru femei şi 67,5 ani în cazul bărbaţilor. Acest decalaj se datorează nivelului mai înalt al mortalităţii premature a bărbaţilor, în special a celor în vîrstă aptă de muncă. Rata mortalităţii pe medii de reşedinţă determină anumite diferenţe şi în durata medie a vieţii a locuitorilor din mediul urban şi rural. Astfel, bărbaţii din mediul urban trăiesc în medie mai mult cu 4,2 ani comparativ cu cei din mediul rural, iar în cazul femeilor acest decalaj este de 3,7 ani.

Femeile se căsătoresc mai timpuriu decît bărbaţii

Vârsta medie a femeii la prima căsătorie este de 25,4 ani, iar la bărbaţi de 28,0 ani. Cei mai mulţi bărbaţi care s-au căsătorit în 2015, aparţin grupei de vârstă 25-29 ani (45,9%), iar în cazul femeilor predomină căsătoriile la vîrsta de 20-24 ani (51,5%). Căsătoriile la vîrsta de pînă la 20 ani sunt mai frecvente în mediul rural: 18,8% din numărul căsătoriilor înregistrate la sate au fost încheiate de femei în vârstă sub 20 ani, faţă de 7,7%, în mediul urban.

Din totalul căsătoriilor înregistrate în 2015, cele încheiate de persoane celibatare au reprezentat 82,7% pentru bărbaţi şi 83,2% pentru femei. Totodată, bărbaţii mai des se recăsătoresc după divorţ decît femeile, ponderea celor recăsătoriţi fiind de 16,5% la bărbaţi şi 15,4% la femei. Însă, ponderea femeilor văduve recăsătorite în total persoane văduve este mai înaltă faţă de bărbaţi.

Femeile au un nivel de instruire mai mare decît al bărbaţilor

Femeile în vîrstă de 25-64 ani au un nivel de instruire mai mare comparativ cu cel al bărbaţilor. Cel mai mare decalaj este înregistrat pentru nivelul superior1, 23,2% din femei au atins acest nivel comparativ cu 17,4% din bărbaţi. Şi femeile şi bărbaţii în structura totală a populaţiei au cele mai mari ponderi pentru nivelul de instruire mediu, 60,9% din bărbaţi faţă de 56,7% femei. Un nivel scăzut de instruire au 21,6% din bărbaţi faţă de 20,2% din femei.

Bărbaţii părăsesc sistemul educaţional mai devreme comparativ cu femeile, în favoarea intrării pe piaţa forţei de muncă. Rata de părăsire timpurie a sistemului educaţional2 pentru persoanele în vîrstă de 18-24 ani constituie 25,7% la bărbaţi faţă de 16,6% în cazul femeilor. Totodată, gradul de implicare în programe de educaţie permanentă atît a femeilor, cît şi a bărbaţilor este foarte redus (circa 1%).

Rata de ocupare în rîndul femeilor este mai mică decît cea a bărbaţilor

Ponderea femeilor în populaţia ocupată este, practic, egală cu cea a bărbaţilor şi se menţine pe parcursul ultimilor ani la acelaşi nivel (50,2% femei şi 49,8% bărbaţi). Totuşi, rata de ocupare în rîndul femeilor înregistrează valori mai inferioare (38,4%) în comparaţie cu bărbaţii (42,3%).

Rata de ocupare a femeilor depinde de mai mulţi factori, inclusiv dacă au sau nu copii cu vârsta mai mică de 16 ani. Astfel, pentru femeile în vîrstă de 25-49 ani cu cel puțin 1 copil (de 16 ani și mai puțin) rata de ocupare este de 50,9%, în timp ce pentru femeile fără copii rata de ocupare atinge valoarea de 58,0%. Pe de altă parte, rata de ocupare a femeilor cu copii scade treptat în funcţie de numărul de copii: de la 55,6% în cazul femeilor cu 1 copil pînă la 37,6% pentru femeile cu 3 şi mai mulţi copii.

Femeile ocupate au un nivel de studii mai înalt decît bărbații

Femeile ocupate au un nivel de studii mai înalt decît al bărbaţilor: 27,5% din ele au studii superioare şi 17,6% medii de specialitate, în timp ce printre bărbați acești indicatori constituie, respectiv, 21,4% şi 10,7%. Ponderea femeilor în numărul persoanelor ocupate cu studii superioare este mult mai mare decât cea a bărbaților (56,4% faţă de 43,6% ). Diferența este și mai mare în cazul persoanelor ocupate cu studii medii de specialitate (62,3% femei şi 37,7% bărbați).

Femeile lucrează preponderent în sectorul serviciilor

Distribuția după sectoare economice, relevă o pondere mai mare a femeilor ocupate în sectorul servicii (60,3% femei şi 39,7 respectiv bărbaţii). Femeile mai puţin se regăsesc în sectorul agricol (43,2%), industrie (44,9%) şi construcţii (8,2%), dar predomină în aşa activităţi economice, precum comerţ (58,6%), hoteluri şi restaurante (67,5%), învăţământ (79,9%), ocrotirea sănătăţii (84,4%).

Femeile într-o măsură mai mare preferă activităţi salariate şi locuri de muncă formale

Peste 70% din totalul femeilor ocupate sunt angajate în calitate de salariat3. La bărbaţi acest indicator constituie 60%. În rândul non-salariaţilor bărbaţii predomină în categoria lucrătorilor pe cont propriu (61,2%), iar femeile - printre lucrătorii familiali neremuneraţi (71,0%). Ponderea ocupării informale în rândul femeilor constituie 30%, iar în rândul bărbaţilor - 40%.

Femeile câştigă în medie cu 13% mai puţin ca bărbaţii

Femeile câştigă în medie cu 13,2% mai puţin faţă de bărbaţi (86,8% din salariul mediu al bărbaţilor). Exprimată în valoare numerică, discrepanţa constituie în medie circa 647 lei. Astfel, salariul mediu a constituit pentru femei 4235,2 lei şi pentru bărbaţi - 4 881,3 lei.

Cele mai mari discrepanţe ale cîştigurilor femeilor şi bărbaţilor sunt în activităţi financiare, comunicaţii şi industrie

Nivelul de remunerare al femeilor este mai mic decât al bărbaţilor în majoritatea activităţilor economice, discrepanţa fiind de la 3,2% în învăţământ până la 38,7% în activități financiare și de asigurări. Disparităţi salariale de gen în defavoarea femeilor au fost înregistrate şi în aşa activităţi, precum informații și comunicații (-27,5%), industrie (-18,2%), arta, activități de recreere și de agrement (-15,3%), sănătate și asistență socială (-13,5%), administrație publică și apărare şi asigurări sociale obligatorii (-12,5%).

Proporţia bărbaților conducători de toate nivelurile este mai mare decât cea a femeilor

Din total conducători de toate nivelurile4, 52% sunt bărbaţi, iar restul 48% revin femeilor. În perioada 2010-2015 diferența dintre aceste ponderi s-a redus semnificativ, de la 18 puncte procentuale la 4 puncte procentuale. În cazul primilor conducători5 de unităţi economico-sociale diferenţele în aspect de gen sunt şi mai pronunţate. Astfel, raportul între femei şi bărbaţi în rândul angajatorilor este de 1 la 4 (respectiv 26,6% femei şi 73,4% bărbaţi), indiferent de forma de proprietate a unităţii pe care o conduc.

În funcție de mărimea unității6, se constată că femeile mai des se regăsesc în calitate de conducători a întreprinderilor micro (31,1%) și a celor mijlocii (23,5%), iar întreprinderile cu peste 50 de salariați sunt conduse de femei în proporţie de 16,8%.

Majoritatea funcţiilor de luare a deciziilor aparţin bărbaţilor, femeile continuînd să fie subreprezentate în procesul de luare a deciziilor

Participarea femeilor la luarea deciziilor la nivel parlamentar relevă o reprezentare a femeilor în proporţie de 21,8% (din 101 deputaţi 22 sunt femei), în timp ce la nivel european aceasta a constituit 36,9 la sută, iar media globală fiind de 22,8 la sută.

Femeile au mai cîştigat teren” de reprezentare la nivel local la ultimele alegeri

La nivel local, în urma rezultatelor alegerilor locale din anul 2015, femeile reprezintă 20,6% din numărul total al primarilor, mai mult comparativ cu alegerile locale din anul 2011 (18,4%). Totodată, în consiliile raionale/municipale femeile constituie 18,5% faţă de 17,8% în anul 2011, iar în consiliile locale circa 30,0% faţă de anul 28,7% în 2011.

Femeile sunt subreprezentate şi în organele de justiţie şi de forţă

Ponderea femeilor în numărul total al judecătorilor în anul 2015 reprezintă 45,2%. În acelaşi timp, ponderea femeilor în numărul total al poliţiştilor, inclusiv din protecţia civilă şi grăniceri, constituie 17,4%.

Fetele sînt suprareprezentate în învățămîntul liceal

Rata de cuprindere a băieților în învățămîntul obligatoriu este superioară față de rata de cuprindere a fetelor cu 0,9 puncte procentuale, în timp ce rata de cuprindere a fetelor în învățămîntul liceal este superioară față de cea a băieților cu 1,5 puncte procentuale. Această situație este determinată în special de faptul că băieţii, după absolvirea gimnaziului, se orientează într-o măsură mai mare către învăţămîntul profesional tehnic.

Fetele optează mai mult pentru învăţămîntul profesional tehnic postsecundar, iar băieţii pentru cel profesional tehnic secundar

Peste două treimi din numărul total de elevi din învăţămîntul profesional tehnic secundar sînt băieţi, iar în cazul învăţămîntului profesional tehnic postsecundar mai mult de o jumătate sînt fete. Situaţia constatată este generată de faptul că băieţii de vârstă corespunzătoare învăţământului secundar se orientează, prioritar, spre învăţământul profesional tehnic, dat fiind că oferta de formare specifică acestuia aparţine, preponderent, domeniului tehnic, domeniu preferat – în special de către băieți. Aceeaşi situaţie poate fi interpretată şi din perspectiva unui nivel mai înalt de aspiraţii profesionale în cazul fetelor spre învăţămîntul profesional tehnic postsecundar.

Cele mai solicitate meserii, cum ar fi mecanic auto, electrogazosudor-montator, electromontor la repararea şi întreţinerea utilajului electric, lăcătuş-instalator tehnică sanitară, tractorist, placator cu plăci, tencuitor sînt dominate de băieţi (circa 100%), iar meseriile precum cusător/cusătoreasă, croitor, cofetar sînt alese preponderent de fete. Totodată, putem menţiona o proporţie mai ridicată (două treimi din total) a fetelor la o meserie suprasolicitată – bucătar sau a băieţilor – operator pentru suportul tehnic al calculatoarelor.

În învăţămîntul profesional tehnic postsecundar, la fel, există o anumită polarizare în funcţie de gen, care se poate observa pe domenii. În special, regăsim mai multe fete în următoarele domenii generale de studii: pedagogie şi ştiinţa educaţiei (99%), servicii personale (87%), asistenţă socială (84%), sănătate (81%) şi afaceri şi administrare (74%). Totodată, băieţii se axează, în principal, pe domenii ca inginerie şi activităţi inginereşti (87%), tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor (77%), arhitectură şi construcţii (76%), servicii transport (65%).

Femeile optează mai mult pentru învăţămîntul superior

În învăţămîntul superior femeile reprezintă peste 55 la sută din numărul total de studenţi. La fel, putem observa decalaje în alegerea domeniilor de studii, femeile orientîndu-se, prioritar spre ştiinţe politice, economice, medicină şi farmacie, științe umaniste, servicii publice, ştiinţe sociale şi în special ştiinţe ale educaţiei. O preponderenţă a bărbaţilor este înregistrată în domenii generale de studii precum, inginerie şi activităţi inginereşti (86%), protecţie, pază şi securitate (84,0%), ştiinţe agricole (81%), arhitectură şi construcţii (66%). Este de remarcat faptul că, în ultimii ani este în creştere ponderea femeilor la militărie, domeniu preferat pînă nu demult, în exclusivitate de bărbaţi.

Femeile săvîrşesc infracţiuni în proporţie mult mai mică decît bărbaţii

Din total persoane care au săvîrşit infracţiuni în anul 2015, 7,5% au fost femei comparativ cu 92,5% bărbaţi. Femeile mai des sunt implicate în săvîrşirea infracţiunilor grave: 20,2% din total femei care au fost implicate în săvîrşirea infracţiunilor au comis infracţiuni excepţional de grave, deosebit de grave şi grave, comparativ cu 15,9% în cazul bărbaţilor. Bărbaţii infractori însă, mai frecvent au antecedente penale (3,8% comparativ cu 3,2%) şi mai des săvîrşesc infracţiunii în stare de ebrietate (16,2% comparativ cu 4,1% în cazul femeilor).

Femeile comparativ cu bărbaţii încalcă legea la o vîrstă mai înaintată

Cel mai frecvent comit infracţiuni femeile în vîrstă de 30 şi mai mulţi ani (52,5%) şi cele în vîrstă de 18-24 ani (18,8%), iar în cazul bărbaţilor acest indicator constituie 43,8% şi 23,5%. Femeile săvîrşesc mai des infracţiuni legate de droguri, infracţiuni contra sănătăţii publice şi escrocherii. Bărbaţii însă, sunt implicaţi mai mult în săvîrşirea infracţiunilor în domeniul transporturilor, huliganism şi violenţă în familie.

Femeile depăşesc cota bărbaţilor pensionari

Din total pensionari aflaţi la evidenţa organelor de asigurări sociale, circa două treimi sunt femei. În funcţie de categoria pensionarilor, ponderea femeilor variază de la 81,7% în cazul beneficiarilor de pensii de urmaş, 70,5% - pensionari pentru limită de vîrstă, pînă la 50,2% pentru beneficiarii de pensii de dizabilitate.

Circa 88 mii femei şi 96 mii bărbaţi beneficiază fie de pensie sau alocaţie socială de dizabilitate de la organele de asigurări sociale. Fiecare al doilea pensionar de dizabilitate este femeie. Bărbaţii preponderent beneficiază de pensii pentru dizabilitate severă şi medie, iar femeile pentru dizabilitate accentuată. Un bărbat beneficiar de pensie de dizabilitate severă cel mai frecvent este în vîrstă de 55-64 ani, iar o femeie este în vîrstă de 65 ani şi peste.

Femeile beneficiază de pensii pentru limită de vîrstă mai mici decît bărbaţii

Mărimea medie a pensiei pentru limita de vîrstă pentru bărbaţii din sectorul non-agricol constituie 1588,9 lei, comparativ cu 1194,6 lei în cazul femeilor. Totodată, mărimea medie a pensiei pentru angajaţii sectorului agricol este de 1045,2 lei pentru bărbaţi, comparativ cu 988,9 lei la femei.

Mărimea medie a pensiei pentru limită de vîrstă, a femeilor din sectorul agricol acoperă doar 69% din valoarea minimului de existenţă pentru pensionari, comparativ cu 73% în cazul bărbaţilor. În sectorul non-agricol, mărimea medie a pensiei la bărbaţi depăşeşte valoarea minimului de existenţă cu 10%, în timp ce la femei acoperă doar 83%.

Femeile sunt antrenate în activităţi aducătoare de venit într-o măsură mai mică ca bărbaţii

Statutul socio-economic al populaţiei este determinat nemijlocit de sursele de venit ale acesteia. Femeile în vârstă de 18 ani şi peste sunt mai dependente de plăţile sociale comparativ cu bărbaţii: practic fiecare a treia femeie (37,7%) are drept sursă de venit pensiile, comparativ cu fiecare al patrulea bărbat (26,8%). Totodată, pentru 56 la sută din bărbaţii din această categorie de vârstă, sursa principală de venit este activitatea agricolă şi cea salarială, comparativ cu 42 la sută în cazul femeilor.

Bărbații sunt mai optimiști în aprecierea nivelului de trai al gospodăriei comparativ cu femeile

Gospodăriile conduse de bărbați sunt mai optimiste față de nivelul de trai al gospodăriei. Unul din factorii care influențează percepţia nivelului de trai de către populaţie este capacitatea financiară a gospodăriei. Constatăm că, gospodăriile conduse de bărbați, pot să-și permită cheltuieli neprevăzute în sumă de 5000 lei, într-o proporţie mai mare decât cele conduse de femei (13,9% comparativ cu 8,7%).

 

Note:

1 NiIvel scazut de instruire: cel mult studii gimnaziale;Nivel mediu de instruire: cel putin studii medii/liceale si cel mult studii de colegiu 
Nivel superior de instruire: cel putin studii superioare (ciclul I) 
2 Proporţia populaţiei de 18-24 ani cu nivel de educaţie elementar (scăzut), care nu urmează nici o formă de instruire, în total populaţie de 18-24 ani 
3 În baza unui contract individual de muncă
4 Grupa majoră 1 conform CORM: legislatori, membri ai executivului, alți înalți demnitari și conducători ai administrației publice, conducători și funcționari superiori din unități. 
5 Conducători de întreprinderi, instituţii şi organizaţii, persoane juridice şi fizice, care au angajaţi salariaţi.
6 Mărimea unității în funcție de numărul salariaților: micro – întreprinderi cu 1-9 salariați; mijlocii – întreprinderi cu 10-49 salariați.
                                                

Persoană de contact:
Liubovi Stoianov
şef al direcţiei statistica serviciilor sociale şi condiţiilor de trai
tel. 0 22 73 15 68

 
 
 
 
Prima Contact Harta
 
Comunicate de presă  / Banca de date statistice  / Statistici pe domenii  / Produse şi servicii  / Recensăminte  / Metadate  / Standardul SDDS al FMI  / e-Raportare  / Formulare și clasificări  / Despre BNS  / Transparenţa în procesul decizional  / Cooperare internaţională  / Noutăţi şi evenimente  / Referinţe utile  / Funcţii vacante
Sus
36702 vizitatori în decurs de 30 zile
 
Copyright © 2017 BIROUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ
Condiții de utilizare
TRIMARAN - IT Solutions Company // web, interactive, motion and software development solutions // http://www.trimaran.md, B2B and B2C solutions  /  Branding & Graphic Design Services / Website Design and Development  /  E-Commerce Systems / Software Application Architecture and Development / Multimedia solutions  /  2D/3D modeling & animation solutions / Video & Post Production / contact@trimaran.md
Creat de Trimaran