RO RU EN
Benzi RSS
Actualizat la: 19.10.2018
Prima / Comunicate de presă / Situaţia persoanelor cu dizabilităţi în Republica Moldova
Situaţia persoanelor cu dizabilităţi în Republica Moldova
30.11.2016
Versiune tipar

Situaţia persoanelor cu dizabilităţi în Republica Moldova

Biroul Naţional de Statistică prezintă informaţia privind situaţia persoanelor cu dizabilităţi în anul 2015.

Persoanele cu dizabilităţi reprezintă aproximativ 5 la sută din populaţia ţării

Numărul estimat al persoanelor cu dizabilităţi în Republica Moldova este de 184,5 mii persoane, inclusiv 12,9 mii copii cu vîrsta de 0-17 ani. Persoanele cu dizabilităţi reprezintă 5,2% din populaţia totală a ţării, iar copiii cu dizabilităţi constituie 1,9% din numărul total al copiilor din Republica Moldova.

Figura 1. Numărul estimat al persoanelor cu dizabilităţi în Republica Moldova1, 2011-2015

 

În medie la 10 mii locuitori revin 519 persoane cu dizabilităţi şi 188 copii cu dizabilităţi la 10 mii copii cu vîrsta de 0-17 ani respectiv. Aproape fiecare a şaptea persoană cu dizabilitate se încadrează în categoria celor cu dizabilitate severă2.

Figura 2. Rata dizabilităţii totale pe sexe, la 10 mii locuitori, 2011-2015

 

Fiecare a doua persoană cu dizabilitate este bărbat

În aspect de gen, ponderea bărbaţilor în structura persoanelor cu dizabilităţi este mai mare şi constituie 52,4%, iar la 10 mii bărbaţi revin în medie 566 bărbaţi cu dizabilităţi comparativ cu 476 pentru femei.

Persoanele cu dizabilităţi preponderent sunt din mediul rural

Persoanele cu dizabilităţi în proporţie de 62 la sută sunt din mediul rural, iar comparativ cu anul 2011 ponderea lor s-a majorat cu 5,7 %. Astfel, rata dizabilităţii pentru mediul rural constituie 557 persoane la 10 mii locuitori, comparativ cu 461 persoane cu dizabilităţi la 10 mii locuitori din mediul urban.

Majoritatea persoanelor cu dizabilităţi primesc pensie de dizabilitate

Din total persoane cu dizabilităţi, 183,6 mii persoane sunt la evidenţa organelor asigurării sociale de stat, iar circa 0,9 mii persoane sunt persoane cu dizabilităţi aflate în evidenţa organelor de forţă.

În structura persoanelor cu dizabilităţi la evidenţa organelor de asigurări sociale, pensionarii de dizabilitate reprezintă 74%, iar beneficiarii de alocaţii circa 26%. Pe parcursul anului 2015 circa 136,3 mii persoane cu dizabilităţi au beneficiat de pensii de dizabilitate, iar 47,3 mii persoane au beneficiat de alocaţii sociale, dat fiind faptul că nu întrunesc condiţiile necesare pentru obţinerea dreptului la pensie.

Dizabilitatea survine după vîrsta de 30 ani şi este preponderent cauzată de boli obişnuite

Din numărul total al persoanelor cu dizabilităţi aflate la evidenţa organelor asigurării sociale circa 41,0% au vîrsta de 55-64 ani şi 40,0% vîrsta de 30-54 ani.

Dacă ne referim la cauza care a determinat stabilirea dizabilităţii, constatăm, că în proporţie de 96 la sută din cazuri, dizabilitatea a survenit în urma unei boli obişnuite şi aproape 2 la sută pe motiv de boală profesională şi accidente de muncă (vezi tabelul 1). Fiecare al zecelea pensionar avînd dizabilitate severă (gradul I).

Tabelul 1. Repartizarea pensionarilor cu dizabilităţi pe categorii şi grupe de vîrstă, 2011-2015 

 

2011

2012

2013

2014

2015

Total pensionari de dizabilitate, mii

135,8

136,5

136,4

136,7

136,3

inclusiv (%):

 

 

 

 

 

pe motiv de boală obişnuită

95,6

95,8

95,9

96,1

96,3

pe motiv de boală profesională şi accidente de muncă

2,3

2,2

2,0

1,9

1,9

participanţi la lichidarea avariei de la Cernobîl

1,5

1,4

1,4

1,4

1,4

militari în termen

0,6

0,6

0,7

0,6

0,4

Distribuţia pensionarilor de dizabilitate pe grupe de vîrstă, (%)

 

 

 

 

 

16-29 ani

1,4

1,5

1,5

1,4

1,4

30-54 ani

46,0

44,8

43,3

41,5

39,9

55-64 ani

39,5

40,4

40,9

41,0

41,1

65 şi peste

13,1

13,3

14,3

16,1

17,6

Beneficiari de alocaţii sociale de dizabilitate sunt preponderent persoanele cu dizabilităţi din copilărie

În anul 2015 se atestă o majorare cu 7,5%, comparativ cu anul 2011, a numărului de persoane cu dizabilităţi care sunt beneficiari de alocaţii sociale. Aproape fiecare al doilea beneficiar este persoană cu dizabilitate din copilărie, iar fiecare al treilea beneficiar este copil în vîrstă de pînă la 18 ani. Femeile reprezintă 41 la sută în structura beneficiarilor, iar persoanele din mediul rural reprezintă circa 67 la sută.

Tabelul 2. Numărul persoanelor cu dizabilităţi beneficiari de alocaţii sociale de stat, 2011-2015

 

2011

2012

2013

2014

2015

Total beneficiari, mii

44,0

47,2

47,1

47,3

47,3

inclusiv pe categorii(%):

 

 

 

 

 

Persoane cu dizabilităţi

10,5

12,1

13,0

14,0

15,1

Persoane cu dizabilităţi din copilărie

57,7

56,6

57,3

57,6

57,5

Copii cu dizabilităţi în vîrstă de pînă la 18 ani

31,8

31,3

29,7

28,4

27,4

Copii cu dizabilităţi beneficiari de alocaţii sociale de stat la 10 mii copii de vîrsta respectivă

190,6

205,0

198,9

193,4

188,1

Dizabilitatea primară

Numărul cazurilor noi de dizabilitate este în descreştere

Conform datelor Consiliului Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi Capacităţii de Muncă, în anul 2015 au fost expertizate 14,5 mii persoane, fiind recunoscută dizabilitatea pentru 77,2% (11,2 mii persoane). În cazul copiilor, din 1,6 mii copii expertizaţi, 97,6% dintre ei au fost recunoscuţi cu dizabilitate (1,6 mii copii). Astfel, în anul 2015 se atestă o reducere a numărului de persoane adulte expertizate, inclusiv a ponderii persoanelor cărora li s-a stabilit grad de dizabilitate. În medie la 10 mii locuitori în vîrstă de 18 ani şi peste revin 39 persoane cu dizabilitate primară, comparativ cu 45 persoane la 10 mii locuitori în anul 2011.

Figura 3. Persoane cu dizabilitate primară în vîrstă de 18 ani şi peste, la 10 mii locuitori de vîrsta respectivă, 2011-2015

 

Rata dizabilităţii primare este mai mare în rîndul bărbaţilor şi persoanelor cu vîrsta de peste 50 ani

În structura persoanelor cu dizabilitate primară predomină bărbaţii cu o pondere de 62% faţă de 38% pentru femei. Rata dizabilităţii primare la bărbaţi constituie respectiv 51 persoane la 10 mii bărbaţi în vîrstă de 18 ani şi peste, iar în cazul femeilor este de 28 cazuri.

Pe măsura înaintării în vîrstă creşte şi riscul survenirii dizabilităţii, astfel încît rata dizabilităţii primare pentru persoanele care au depăşit vîrsta de 50 ani constituie 60 persoane la 10 mii populaţie.

Figura 4. Rata dizabilităţii primare pe grupe de vîrstă la 10 mii locuitori, 2011-2015

 

Majoritatea persoanelor recunoscute cu dizabilitate pentru prima dată sunt în vîrstă aptă de muncă

Circa 94 la sută din persoanele cu dizabilitate primară sunt în vîrstă aptă de muncă, peste 60 la sută din ei fiind din mediul rural. Rata dizabilităţii primare în cazul persoanelor în vîrstă aptă de muncă a înregistrat tendinţe uşoare de reducere în ultimii ani. În anul 2015 la 10 mii populaţie în vîrstă aptă de muncă revin circa 45 persoane cu dizabilitate primară.

Figura 5. Persoane cu dizabilitate primară în vîrstă aptă de muncă, 2011-2015

 

Majoritatea persoanelor recunoscute cu dizabilitate pentru prima dată au dizabilitate accentuată

Conform gradului de dizabilitate menţionăm că 15,2% sunt persoane cu dizabilitate severă (gradul I), 53,2% cu dizabilitate accentuată (gradul II) şi 31,6% cu dizabilitate medie (gradul III). Totodată, în structura persoanelor cu grad sever de dizabilitate, 33,3% sunt femei, iar în cazul persoanelor cu dizabilitate accentuată, ponderea femeilor este de 36,9%. Comparativ cu anul 2011 numărul celor cu dizabilitate accentuată a scăzut cu 6,4 puncte procentuale, dar a crescut cu 3,1 puncte procentuale pentru persoanele cu dizabilitate severă.

Figura 6. Repartizarea persoanelor cu dizabilitate primară în vîrstă de 18 ani şi peste după gradul de dizabilitate, 2011 şi 2015

 

Rata dizabilităţii primare este mai semnificativă în mediul rural, iar comparativ cu anii precedenţi se constată o reducere a ratei dizabilităţii primare în special pentru mediul urban.

Figura 7. Rata dizabilităţii primare pentru persoanele în vîrstă de 18 ani şi peste la 10 mii locuitori, pe medii de reşedinţă, 2011-2015

 

Dizabilitatea primară este determinată în principal din cauza tumorilor și bolilor aparatului circulator

Cauzele principale care determină dizabilitatea primară sunt tumorile (20,4%), bolile aparatului circulator (19,4%), după care urmează bolile sistemului osteo – articular, ale muşchilor şi ţesutului conjunctiv (10,6%). Anual în cazul a peste nouă sute de persoane dizabilitatea primară a survenit din cauza bolilor sistemului nervos (8,7%), iar peste opt sute din cauza bolilor aparatului digestiv (7,6%). Pentru populaţia din mediul urban în structura dizabilităţii primare predominante rămîn a fi tumorile (24,3%), iar în mediul rural bolile aparatului circulator (18,6%).

Figura 8. Distribuţia persoanelor cu dizabilitate primară după maladiişi mediu de reşedinţă în anul 2015

 

În anul 2015, constatăm că printre maladiile care determină gradul de dizabilitate severă în proporţie de 45,4 la sută sunt tumorile, 18,0 la sută din cazuri sunt determinate de bolile aparatului circulator, după care urmează bolile aparatului digestiv. Dizabilitatea accentuată este acordată preponderent persoanelor care suferă de boli ale aparatului circulator şi tumori, care însă au o proporţie mai mică comparativ cu dizabilitatea severă. În cazul dizabilităţii medii în topul afecţiunilor se plasează bolile aparatului circulator, tumorile şi bolile sistemului nervos. În categoria alte boli sunt incluse boli ca tuberculoza, bolile ochiului şi anexelor, bolile aparatului respirator, care însă ocupă o pondere mai mică în structura dizabilităţii.

Figura 9. Structura dizabilităţii primare după grade şi forme de boală în anul 2015

 

Dizabilitatea în cazul persoanelor tinere este determinată în principal din cauza tulburărilor mentale și de comportament

În funcţie de vîrstă, de asemenea se atestă diferenţe în cauzele care au determinat dizabilitatea persoanelor. Pentru persoanele mai tinere (pînă la 29 ani) dizabilitatea primară a fost stabilită în proporţie de 17,5% din cauza tulburărilor mentale şi de comportament, după care urmează tumorile (14,1%) şi leziunile traumatice (12,8%). Dat fiind faptul că structura morbidităţii generale a populaţiei în vîrstă (50 ani și peste ) este dominată de bolile caracteristice acestei vîrste, respectiv şi dizabiltatea primară este determinată preponderent de aceste maladii, precum boli ale aparatului circulator (26,1%) şi tumori (21,6%).

Dizabilitatea repetată şi fără termen

Numărul persoanelor reexpertizate s-a redus în ultimii 5 ani

Dizabilitatea repetată reprezintă expertizarea repetată a capacităţilor vitale pentru aprecierea reabilitării sau agravării stării de sănătate a persoanei şi reacordarea gradului de dizabilitate. Pe parcursul anului 2015 au fost expertizate repetat 40,5 mii persoane, cu circa 8% mai puţin decît în anul 2011 (43,9 mii persoane).

Ponderea persoanelor reîncadrate în grad de dizabilitate după reexpertizare rămîne practic constantă, constituind 98,3% în anul 2015. În cazul copiilor, din 6,3 mii copii care au fost reexpertizaţi pe parcursul anului 2015, dizabilitatea a fost stabilită fără termen pînă la vîrsta de 18 ani pentru aproape 800 copii. Totodată, din numărul copiilor cu dizabilitate caz nou în anul 2015, 73 copii au primit grad de dizabilitate fără termen pînă la vîrsta de 18 ani.

Figura 10. Încadrarea repetată a persoanelor cu dizabilităţi în grad de dizabilitate, 2011-2015

 

Numărul persoanelor cu dizabilitate stabilită fără termen este în continuă scădere

Devine evidentă tendinţa stabilă de diminuare a numărului de persoane cărora li s-a stabilit gradul de dizabilitate fără termen atît pentru încadrarea primară, cît şi încadrarea repetată într-un anumit grad.

Gradul de dizabilitate fără termen de expertizare în anul curent a fost stabilit pentru 2,8% din total persoane cu dizabilitate primară (318 persoane) şi pentru 8,9% (3588 persoane) din cei expertizaţi repetat.

Totodată, menţionăm că 10,6% din persoanele încadrate repetat în grad de dizabilitate fără termen sunt femei în vîrstă de 57 ani şi peste, iar 10,1% sunt bărbaţi cu vîrsta de 62 ani şi peste.

 Figura 11. Încadrarea persoanelor în grad de dizabilitate fără termen, 2011-2015

 

Protecţia socială a persoanelor cu dizabilităţi

Mărimea medie a pensiei persoanelor cu dizablităţi este mai mică decît cea per total pensionari

Mărimea medie a pensiei de dizabilitate3 la 1 ianuarie 2016 a constituit 933,4 lei, comparativ cu 1165,2 lei pentru total pensionari. În funcţie de gradul de dizabilitate mărimea acesteia variază de la 592,9 lei pentru persoanele cu dizabilitate medie pînă la 1173,9 lei pentru cele cu dizabilitate severă. Comparativ cu anul 2011 mărimea medie a pensiei de dizabilitate s-a majorat în medie cu 30%, în timp ce mărimea medie a pensiei per total a crescut cu 33%. Pentru participanţii la lichidarea avariei de la Cernobîl şi militarii în termen mărimea medie a pensiei a constituit 2121,4 lei.

Figura 12. Mărimea medie a pensiei de dizabilitate după categorii de pensii, 2011-2015

 

Alocaţii sociale mai mari primesc copiii cu dizabilităţi severe şi persoanele cu dizabilităţi severe din copilărie

Persoanele cu dizabilităţi beneficiază şi de anumite prestaţii sociale sub formă de compensaţii, alocaţii, indemnizaţii, ajutor social, etc. Astfel, persoanele cu dizabilităţi care nu îndeplinesc condiţiile necesare pentru obţinerea dreptului la pensie, din bugetul asigurărilor sociale de stat pot beneficia de alocaţii sociale de stat. În anul 2015, mărimea medie a alocaţiei sociale de stat pentru toate categoriile de beneficiari a constituit 373,4 lei, fiind în creştere cu 59 % faţă de anul 2011 (vezi anexa, tabelul 3). Cuantumul alocaţiei este mai mare la copiii în vîrstă de pînă la 18 ani cu dizabilităţi severe (487,5 lei) şi persoanele cu dizabilităţi severe din copilărie (479,3 lei).

Mai puţini beneficiari de alocaţii de îngrijire, alocaţii lunare şi suport financiar comparativ cu anul precedent

Persoanele cu dizabilitate severă beneficiază şi de alocaţie pentru îngrijire. În anul 2015 aceasta s-a majorat, constituind 646,4 lei. De această alocaţie, au beneficiat 15,7 mii persoane cu dizabilităţi (comparativ cu 16,3 mii în anul 2014).

Persoanele cu dizabilităţi de război beneficiază de alocaţii lunare de stat. În anul 2015, numărul acestor beneficiari a constituit 2,9 mii persoane cu dizabilităţi (comparativ cu 3,1 mii în anul 2014). Pentru o persoană cu dizabilitate severă cuantumul acestei alocaţii este de 700 lei, pentru cei cu dizabilitate accentuată – 550 lei şi dizabilitate medie – 475 lei.

Totodată, de suport financiar au beneficiat 168,9 mii persoane cu dizabilităţi (comparativ cu 171,6 mii în anul 2014), inclusiv 122,6 mii beneficiari de pensii din sistemul de asigurări sociale a căror cuantum după indexarea pensiei nu a depăşit 1500 lei şi 46,3 mii persoane cu dizabilităţi, beneficiari de alocaţii sociale. Pentru o persoană cu dizabilitate severă cuantumul acestei alocaţii este de 180 lei, pentru cei cu dizabilitate accentuată – 120 lei şi dizabilitate medie – 100 lei.

Pentru compensarea parţială a călătoriilor în transportul public urban, suburban şi interurban, de către autorităţile administraţiei publice locale sunt alocate compensaţii pentru transport, cuantumul mediu al căreia constituie 46 lei/lunar pentru persoanele cu dizabilităţi severe şi copii cu dizabilităţi şi 23 lei/lunar pentru persoanele cu dizabilităţi accentuate. În anul 2015 au beneficiat de aceste compensaţii 151,9 mii persoane cu dizabilităţi. De asemenea, 13,6 mii persoane cu dizabilităţi ale aparatului locomotor au beneficiat de compensaţii anuale de transport, în mărime de 800 lei. Numărul acestor beneficiari a crescut cu 8,8% comparativ cu anul 2014 (12,5 mii persoane la evidenţă).

Pe parcursul anului 2015, circa 60 mii persoane au beneficiat de ajutoare materiale în mărime medie de 592,0 lei şi circa 9,1 mii de familii care au la întreţinere copii cu dizabilităţi în mărime medie de 610,0 lei.

Servicii sociale

Majoritatea serviciilor sociale de care au beneficiat persoanele cu dizabilităţi au numărul de beneficiari în descreştere comparativ cu anul precedent

Serviciile sociale primare se acordă la nivel de comunitate şi au drept scop prevenirea sau limitarea unor situaţii de dificultate care pot cauza marginalizarea sau excluziunea socială. Unul din aceste servicii este îngrijirea socială la domiciliu, circa 22,3 mii persoane au beneficiat pe parcursul anului 2015 de acesta, inclusiv 3,8 mii persoane cu dizabilităţi, ceea ce constituie 17,0% din total beneficiari. 
Un alt tip de serviciu de care beneficiază persoanele cu dizabilităţi sunt cantinele de ajutor social, care au menirea de a oferi beneficiarilor alimentaţia necesară pentru o perioadă de cel mult 30 zile în trimestru. În republică, pe parcursul anului 2015 au activat 79 cantine sociale, care au deservit în medie 4,4 mii persoane lunar, inclusiv persoane cu dizabilităţi. Costul mediu al unui prînz, conform a constituit 23 lei/persoană/zi.

Serviciile sociale specializate pot fi prestate atît la nivel comunitar, cît şi raional sau naţional. În anul 2015, în republică activau 23 centre de zi, 12 centre de plasament temporar, 38 centre multifuncţionale, 6 centre de reabilitare socio-medicală şi 32 centre de plasament de lungă durată care au prestat servicii sociale lunar pentru 6,9 mii persoane/familii adulte, vîrstnici, inclusiv 1,1 mii beneficiari persoane cu dizabilităţi.

Copiii cu dizabilităţi în anul 2015 au beneficiat de serviciile: centrelor de zi pentru copii în situaţii de risc- 116 copii, centrelor de zi pentru copii cu dizabilităţi- 958 copii şi centrelor mixte- 109 copii.

Tabelul 3. Evoluţia numărului de beneficiari pe unele tipuri de servicii sociale specializate, 2013-2015 

 

2013

2014

2015

Total servicii dezvoltate

Numărul de beneficiari

Total servicii dezvoltate

Numărul de beneficiari

Total servicii dezvoltate

Numărul de beneficiari

Echipe mobile

16

481

18

396

19

518

Locuinţă protejată

3

10

9

34

9

34

Casa comunitară

6

32

11

72

12

81

Respiro

5

102

5

177

5

177

Servicii sociale cu specializare înaltă includ o combinaţie dintre serviciile socio-medicale specializate. Aceste servicii sunt prestate inclusiv şi în cele 6 instituţii rezidenţiale destinate persoanelor adulte cu dizabilităţi şi 2 instituţii pentru copii. În anul 2015 de serviciile acestor instituţii au beneficiat 1,9 mii persoane în etate şi cu dizabilităţi fizice sau mentale. Durata medie de aflare a unei persoane în instituţiile date este de circa 9,6 ani în internatele psihoneurologice şi de 7,4 ani în cele de tip somatic.

Copii cu necesităţi speciale

Numărul copiilor cu necesităţi speciale integraţi în şcolile obişnuite s-a majorat

Numărul elevilor înscrişi în învăţămîntul special, în anul de studii 2015/16 a constituit 1033 persoane, diminuîndu-se esențial comparativ cu anul de studii 2014/15 (cu 32,8%). Majoritatea elevilor din cadrul acestor instituţii (17 unităţi) sînt cu deficienţe în dezvoltarea intelectuală – 68,3%, cu auz slab – 16,1% şi cu vederea slabă – 7,6%, etc. În același timp, constatăm o majorare (cu 35,7% față de anul de studii 2014/15) a numărului de copii cu necesități speciale și cu dizabilități, integrați în școlile obișnuite. Pentru susținerea acestor copii în cadrul a 171 instituții din mediul urban și 579 instituții din mediul rural au fost deschise Centre de Resurse pentru Educația Incluzivă.

Tabelul 4. Elevi cu cerinţe educaţionale speciale după tipul instituţiei

 

2011/12

2012/13

2013/14

2014/15

2015/16

Total

4153

4558

6302

9198

11426

În instituţii de învăţămînt general obişnuite

1604

2258

4495

7660

10393

În şcoli pentru copii cu deficienţe în dezvoltarea intelectuală sau fizică

2549

2300

1807

1538

1033

Copii cu dizabilitate rămaşi fără ocrotire părintească

Cei mai mulţi dintre copiii rămaşi fără ocrotire părintească, inclusiv cu dizabilităţi sunt din mediul rural

La sfîrşitul anului 2015 în evidenţa organelor de asistenţă socială se aflau 15,3 mii copii rămaşi fără îngrijire părintească, inclusiv 0,6 mii cu dizabilităţi (4,1%). În proporţie de 71 la sută din aceşti copii sunt din mediul rural. Circa 3/4 din copii sunt din grupul de vîrstă 7-15 ani.

Totodată, din 10,1 mii copii plasaţi sub tutelă/curatelă, 49 copii erau cu dizabilităţi (0,5%); din 645 copii plasaţi în serviciul asistenţă parentală profesionistă, 31 copii erau cu dizabilităţi (4,8%) şi respectiv 19 copii erau cu dizabilităţi (5,7%) din 336 copii plasaţi în cele 78 case de copii de tip familial.

Nivelul de trai al gospodăriilor cu persoane cu dizabilităţi

Persoanele cu dizabilităţi severe sunt ocupate într-o proporţie mult mai mică

Conform estimărilor studiului selectiv în gospodării Cercetarea Bugetelor Gospodăriilor Casnice, 46,7% din persoanele cu dizabilitate în vîrstă de 15 ani şi peste sînt ocupate în cîmpul muncii, comparativ cu 67,4% în cazul persoanelor fără dizabilitate. Nivelul de ocupare al persoanelor cu dizabilități este determinat de gradul de severitate, astfel încît în cazul persoanelor cu dizabilitate medie sunt ocupate 66,5%, persoanele cu dizabilitate accentuată în proporţie de 50,5%, iar cele cu dizabilitate severă - 14,7%.

Persoanele cu dizabilităţi sunt ocupate mai mult în agricultură, în special cele din mediul rural

După statutul ocupațional, preponderent persoanele cu dizabilităţi sunt angajate pe cont propriu în agricultură (67,6%), preponderent fiind cazul persoanelor din mediul rural (76,9%). Totodată, persoanele cu dizabilități din mediul urban în proporţie de 72,3% din total persoane ocupate sunt salariați.

Figura 13. Structura persoanelor cu dizabilităţi după statutul ocupaţional în anul 2015

 

Ponderea persoanelor cu dizabilităţi în total salariaţi este mai mare în domenii ca sănătatea şi asistenţa socială

Dacă ne referim la numărul total de salariaţi din Republica Moldova la sfîrşitul anului 2015, constatăm că doar 0,9% reprezintă persoanele cu dizabilităţi. Cea mai mare pondere a persoanelor cu dizabilităţi în total salariaţi se înregistrează în domeniul sănătăţii şi asistenţei sociale - 1,8%, industriei-1,3%, administraţiei publice, învăţămînt, artă şi activităţi de recreere - 0,9%, agriculturii - 0,8% din total salariaţi.

Persoanele cu dizabilităţi cu statut de salariat activează mai des în domenii ca industria şi administraţia publică, învăţămînt şi artă

În structura persoanelor cu dizabilităţi cu statut de salariat în proporţie de 26 la sută în activează în industrie, 26 la sută în administraţie publică, învăţămînt, artă şi activităţi de recreere, 19 la sută în domeniul sănătate şi asistenţă socială, 8 la sută în alte activități, 7 la sută agricultură, silvicultură şi pescuit.

Figura 14. Structura persoanelor cu dizabilităţi pe tipuri de activităţi, anul 2015

 

Din total gospodării care au în componenţă persoane cu dizabilităţi, fiecare a patra gospodărie este formată doar din persoane cu dizabilităţi

În anul 2015 din total gospodării, 15,5% au avut în componenţa lor cel puţin o persoană cu dizabilitate. Din aceste gospodării, 25,4% erau formate doar din persoane cu dizabilităţi, iar restul 74,6% fiind gospodării în componenţa cărora erau şi alte persoane. Majoritatea gospodăriilor cu persoane cu dizabilităţi sunt gospodăriile în componenţa cărora persoana cu dizabilitate este un adult şi doar în cazul a 6,5% din gospodării, persoana cu dizabilităţi este copilul. În cazul a 10,8% din gospodării aveau în componenţă 2 persoane cu dizabilităţi, fiind înregistrate şi cazuri cu 3 persoane şi mai mult (0,6% din total gospodării cu persoane cu dizabilităţi).

Gospodăriile cu persoane cu dizabilităţi sunt mai puţin dotate cu comodităţi

În general, gospodăriile cu persoane cu dizabilităţi rămîn a fi în condiţii mai puţin avantajoase, dacă ne referim la nivelul de dotare şi confort al locuinţelor. Astfel, aceste gospodării dispun de apeduct în interiorul locuinţei în proporţie de 60,4% comparativ cu 63,7% în cazul gospodăriilor fără persoane cu dizabilităţi, grup sanitar în interiorul locuinţei (WC) este disponibil pentru 33,7%, comparativ cu 42,5%. Cu un nivel inferior de dotare al gospodăriilor cu principalele utilităţi se confruntă în special persoanele cu dizabilităţi din mediul rural care, în proporţie de 43,9% dispun de apeduct în interiorul locuinţei, comparativ cu 88,5% în mediul urban şi doar 11,2% dispun de grup sanitar în interiorul locuinţei (WC) faţă de 72,1%.

Gospodăriile cu persoane cu dizabilităţi mai rar îşi apreciază nivelul de trai ca fiind bun sau foarte bun

Prezenţa cel puţin a unei persoane cu dizabilitate în gospodărie influenţează nivelul de trai al acesteia. Astfel, gospodăriile care nu au în componenţă persoane cu dizabilităţi mai frecvent apreciază nivelul de trai ca fiind foarte bun sau bun (12,5%), pe cînd cele cu persoane cu dizabilităţi mai rar apreciază nivelul de trai ca fiind bun sau foarte bun (6,4%). La fel e şi în cazul aprecierii nivelului de trai comparativ cu anul precedent, unde ponderea celor care trăiesc mai rău este semnificativ mai mare pentru gospodăriile cu cel puţin o persoană cu dizabilităţi (31,4% faţă de 23,1% gospodării fără persoane cu dizabilităţi).

 

Note:

1 Numărul total al persoanelor cu dizabilități este estimat în baza beneficiarilor de pensii pentru dizabilitate și a alocațiilor sociale conform datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Informaţii şi Securitate, Departamentul Instituţii Penitenciare, Ministerul Apărării. 
2 Conform legii Nr.60 din 30.03.2012, gradele I, II şi III se echivalează cu dizabilitatea severă, accentuată şi dizabilitatea medie. 
3 Cu excepţia pensionarilor participanţil la lichidarea avariei de la Cernobîl şi militarilor în termen.

 

Persoană de contact:
Liubovi Stoianov
şef al direcţiei statistica serviciilor sociale şi condiţiilor de trai
tel. 0 22 73 15 68
 
 
 
 
Prima Contact Harta
 
Comunicate de presă  / Banca de date statistice  / Statistici pe domenii  / Produse şi servicii  / Recensăminte  / Metadate  / Standardul SDDS al FMI  / e-Raportare  / Formulare și clasificări  / Despre BNS  / Transparenţa în procesul decizional  / Cooperare internaţională  / Noutăţi şi evenimente  / Referinţe utile  / Achiziţii publice  / Funcţii vacante
Sus
31086 vizitatori în decurs de 30 zile
 
Copyright © 2018 BIROUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ
Condiții de utilizare
TRIMARAN - IT Solutions Company // web, interactive, motion and software development solutions // http://www.trimaran.md, B2B and B2C solutions  /  Branding & Graphic Design Services / Website Design and Development  /  E-Commerce Systems / Software Application Architecture and Development / Multimedia solutions  /  2D/3D modeling & animation solutions / Video & Post Production / contact@trimaran.md
Creat de Trimaran