RO RU EN
Benzi RSS
Actualizat la: 16.11.2018
Prima / Comunicate de presă / Situaţia persoanelor cu dizabilităţi în Republica Moldova
Situaţia persoanelor cu dizabilităţi în Republica Moldova
30.11.2015
Versiune tipar

Situaţia persoanelor cu dizabilităţi în Republica Moldova

Biroul Naţional de Statistică prezintă informaţia privind situaţia persoanelor cu dizabilităţi în anul 2014.

Numărul persoanelor cu dizabilităţi

Potrivit estimărilor la nivel european numărul persoanelor cu dizabilităţi reprezintă circa 80 milioane sau peste 15% din întreaga populaţie. Unul din patru europeni are un membru de familie cu dizabilitate1. Dizabilitatea este o provocare tot mai serioasă şi în Republica Moldova, din cauza procesului de îmbătrînire a populaţiei, a riscului de accidente, precum şi a numărului în creştere a cazurilor de afecţiuni cronice (diabet, boli cardiovasculare, tumori, etc.).

Numărul estimat al persoanelor cu dizabilităţi în Republica Moldova este de 184,8 mii persoane, inclusiv 13,4 mii copii cu vîrsta de 0-17 ani. În ultimii 5 ani numărul acestora a crescut cu 2,7% în general, iar în cazul copiilor a scăzut cu 11,3%. Persoanele cu dizabilităţi reprezintă 5,2% din populaţia totală a ţării, iar copiii cu dizabilităţi constituie aproape 2% din numărul total al copiilor din Republica Moldova. În medie la 10 mii locuitori revin 520 persoane cu dizabilităţi şi 193 copii cu dizabilităţi revin la 10 mii copii cu vîrsta de 0-17 ani. Aproape fiecare a şaptea persoană cu dizabilitate se încadrează în categoria celor cu dizabilitate severă2.

Figura 1. Numărul estimat al persoanelor cu dizabilităţi în Republica Moldova3, 2010-2014

Din total persoane cu dizabilităţi, 183,9 mii persoane sunt la evidenţa organelor asigurării sociale de stat, iar circa 0,9 mii persoane sunt persoane cu dizabilităţi aflate în evidenţa organelor de forţă.

Pe parcursul anului 2014 circa 136,7 mii persoane cu dizabilităţi au beneficiat de pensii de dizabilitate, iar 47,3 mii persoane au beneficiat de alocaţii sociale, dat fiind faptul că nu întrunesc condiţiile necesare pentru obţinerea dreptului la pensie.

Persoanele cu dizabilităţi în proporţie de 62 la sută sunt din mediul rural, numărul lor fiind în continuă creştere, iar comparativ cu anul 2010 s-a majorat cu 5,8 %. Astfel, rata dizabilităţii pentru mediul rural constituie 553 persoane la 10 mii locuitori, comparativ cu 469 persoane cu dizabilităţi la 10 mii locuitori din mediul urban. În aspect de gen, ponderea bărbaţilor în structura persoanelor cu dizabilităţi este mai mare şi constituie 52,2%, iar la 10 mii bărbaţi revin în medie 561 bărbaţi cu dizabilităţi comparativ cu 476 pentru femei.

Figura 2. Rata dizabilităţii totale pe sexe, persoane la 10 mii locuitori, 2010-2014

Din numărul total al persoanelor cu dizabilităţi aflate la evidenţa organelor asigurării sociale de stat, 71 la sută au obţinut dizabilitatea în urma unei boli obişnuite, 15 la sută sunt persoanele cu dizabilitate din copilărie, iar 7 la sută sunt copiii cu dizabilitate. Numărul beneficiarilor de pensii de dizabilitate s-a majorat cu 1,7% comparativ cu anul 2010. Fiecare a zecea persoană se încadrează în categoria celor cu dizabilitate severă (gradul I). Dacă ne referim la cauza care a determinat stabilirea dizabilităţii, constatăm, că în proporţie de 96 la sută din cazuri, dizabilitatea a survenit în urma unei boli obişnuite şi aproape 2 la sută pe motiv de boală profesională şi accidente de muncă (vezi tabelul 1).

Tabelul 1. Repartizarea pensionarilor cu dizabilităţi pe categorii şi grupe de vîrstă, 2010-2014

2010

2011

2012

2013

2014

Total pensionari de dizabilitate, mii

134,4

135,8

136,5

136,4

136,7

inclusiv (%):

pe motiv de boală obişnuită

95,2

95,6

95,8

95,9

96,1

pe motiv de boală profesională şi accidente de muncă

2,6

2,3

2,2

2,0

1,9

participanţi la lichidarea avariei de la Cernobîl

1,5

1,5

1,4

1,4

1,4

militari în termen

0,7

0,6

0,6

0,7

0,6

Distribuţia pensionarilor de dizabilitate pe grupe de vîrstă, (%)

16-29 ani

1,4

1,4

1,5

1,5

1,4

30-54 ani

47,6

46,0

44,8

43,3

41,5

55-64 ani

37,8

39,5

40,4

40,9

41,0

65 şi peste

13,2

13,1

13,3

14,3

16,1

Comparativ cu anul 2010 se atestă o majorare în mărime de 5,8% şi în cazul persoanelor cu dizabilitate care sunt beneficiari de alocaţii sociale. Aproape fiecare al doilea beneficiar este persoană cu dizabilitate din copilărie, iar fiecare al treilea beneficiar este copil în vîrstă de pînă la 18 ani. Femeile reprezintă 41 la sută în structura beneficiarilor, iar persoanele din mediul rural reprezintă circa 66 la sută.

Tabelul 2. Numărul persoanelor cu dizabilităţi beneficiari de alocaţii sociale de stat, 2010-2014

 

2010

2011

2012

2013

2014

Total beneficiari, mii

44,7

44,0

47,2

47,1

47,3

inclusiv pe categorii(%):

 

 

 

 

 

Persoane cu dizabilităţi

10,5

10,5

12,1

13,0

14,0

Persoane cu dizabilităţi din copilărie

55,7

57,7

56,6

57,3

57,6

Copii cu dizabilităţi în vîrstă de pînă la 18 ani

33,8

31,8

31,3

29,7

28,4

Copii cu dizabilităţi beneficiari de alocaţii sociale de stat la 10 mii copii de vîrsta respectivă

199,8

190,6

205,0

198,9

193,4

Dizabilitatea primară

Conform datelor Consiliului Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi Capacităţii de Muncă, în anul 2014 au fost expertizate 15,7 mii persoane, fiind recunoscută dizabilitatea pentru 78,1% (12,3 mii persoane). În cazul copiilor, din 1,6 mii copii expertizaţi, 98,6% dintre ei au fost recunoscuţi cu dizabilitate (1,5 mii copii). Astfel, în anul 2014 se atestă o reducere a numărului de persoane adulte expertizate, inclusiv a ponderii persoanelor cărora li s-a stabilit grad de dizabilitate. În medie la 10 mii locuitori în vîrstă de 18 ani şi peste revin 43 persoane cu dizabilitate primară, comparativ cu 47 persoane la 10 mii locuitori în anul 2010.

Figura 3. Persoane cu dizabilitate primară în vîrstă de 18 ani şi peste, la 10 mii locuitori de vîrsta respectivă, 2010-2014

În structura persoanelor cu dizabilitate primară predomină bărbaţii cu o pondere de 61% faţă de 39% pentru femei. Rata dizabilităţii primare la bărbaţi constituie respectiv 55 persoane la 10 mii bărbaţi în vîrstă de 18 ani şi peste, iar în cazul femeilor este de 32.

Pe măsura înaintării în vîrstă creşte şi riscul survenirii dizabilităţii, astfel încît rata dizabilităţii primare pentru persoanele care au depăşit vîrsta de 50 ani constituie 66 persoane la 10 mii populaţie.

Figura 4. Rata dizabilităţii primare pe grupe de vîrstă la 10 mii locuitori, 2010-2014

Circa 94 la sută din persoanele cu dizabilitate primară sunt în vîrstă aptă de muncă, peste 64 la sută din ei fiind din mediul rural. Rata dizabilităţii primare în cazul persoanelor în vîrstă aptă de muncă a înregistrat tendinţe uşoare de reducere în ultimii ani şi în 2014 la 10 mii populaţie în vîrstă aptă de muncă revin circa 49 persoane cu dizabilitate primară.

Figura 5. Persoane cu dizabilitate primară în vîrstă aptă de muncă, 2010-2014

Conform gradului de dizabilitate menţionăm că 15,5% sunt persoane cu dizabilitate severă (gradul I), 55,5% cu dizabilitate accentuată (gradul II) şi 29,0% cu dizabilitate medie (gradul III). Totodată, în structura persoanelor cu grad sever de dizabilitate, 35,2% sunt femei, iar în cazul persoanelor cu dizabilitate accentuată, ponderea femeilor este de 36,1%. Comparativ cu anul 2010 numărul celor cu dizabilitate accentuată a scăzut cu 3,9%, dar a crescut cu 3,1% pentru persoanele cu dizabilitate severă.

Figura 6. Repartizarea persoanelor cu dizabilitate primară în vîrstă de 18 ani şi peste după gradul de dizabilitate, 2010 şi 2014

Rata dizabilităţii primare este mai semnificativă în mediul rural, iar comparativ cu anii precedenţi se constată o reducere a ratei dizabilităţii primare în special pentru mediul urban.

Figura 7. Rata dizabilităţii primare pentru persoanele în vîrstă de 18 ani şi peste la 10 mii locuitori, pe medii de reşedinţă, 2010-2014

Cauzele principale care determină dizabilitatea primară sunt tumorile (19,6%), bolile aparatului circulator (19,4%), după care urmează bolile sistemului osteo – articular, ale muşchilor şi ţesutului conjunctiv (11,4%). Anual în cazul a peste o mie de persoane dizabilitatea primară a survenit din cauza bolilor sistemului nervos (8,2%), dar şi a tulburărilor mentale şi de comportament (6,9%). Pentru populaţia din mediul urban în structura dizabilităţii primare predominante rămîn a fi tumorile (23,3%), iar în mediul rural bolile aparatului circulator (19,0%).

Figura 8. Distribuţia persoanelor cu dizabilitate primară după maladii şi mediu de reşedinţă în anul 2014

În anul 2014, constatăm că printre maladiile care determină gradul de dizabilitate severă în proporţie de 43,2 la sută sunt tumorile, 18,2 la sută din cazuri sunt determinate de bolile aparatului circulator, după care urmează bolile aparatului digestiv. Dizabilitatea accentuată este acordată preponderent persoanelor care suferă de boli ale aparatului circulator şi tumori, care însă au o proporţie mai mică comparativ cu dizabilitatea severă. În cazul dizabilităţii medii în topul afecţiunilor se plasează bolile aparatului circulator, tumorile şi bolile sistemului nervos. În categoria alte boli sunt incluse boli ca tuberculoza, bolile ochiului şi anexelor, bolile aparatului respirator, care însă ocupă o pondere mai mică în structura dizabilităţii.

Figura 9. Structura dizabilităţii primare după grade şi forme de boală în anul 2014

În funcţie de vîrstă, deasemenea se atestă diferenţe în cauzele care au determinat dizabilitatea persoanelor. Pentru persoanele mai tinere (pînă la 29 ani) dizabilitatea primară a fost stabilită în proporţie de 22 la sută din cauza tulburărilor mentale şi de comportament, după care urmează tumorile (13,7%) şi leziunile traumatice (12,6%). Dat fiind faptul că structura morbidităţii generale a populaţiei în vîrstă este dominată de bolile caracteristice acestei vîrste, respectiv şi dizabiltatea primară este determinată preponderent de aceste maladii, precum boli ale aparatului circulator (26,2%) şi tumori (20,2%).

Dizabilitatea repetată şi fără termen

Dizabilitatea repetată reprezintă expertizarea repetată a capacităţilor vitale pentru aprecierea reabilitării sau agravării stării de sănătate a persoanei şi reacordarea gradului de dizabilitate. Pe parcursul anului 2014 au fost expertizate repetat 40,3 mii persoane, cu 11% mai puţin decît în anul 2010 (45,3 mii persoane). În general, numărul persoanelor expertizate repetat s-a redus pe parcursul ultimilor 5 ani, în timp ce ponderea persoanelor reîncadrate în grad de dizabilitate după reexpertizare rămîne practic constantă, constituind 98,9% în anul 2014. În cazul copiilor, din 7,7 mii copii care au fost reexpertizaţi pe parcursul anului 2014, dizabilitatea a fost stabilită fără termen pînă la vîrsta de 18 ani pentru aproape 2 mii copii. Totodată, din numărul copiilor cu dizabilitate caz nou în anul 2014, 135 copii au primit grad de dizabilitate fără termen pînă la vîrsta de 18 ani.

Figura 10. Încadrarea repetată a persoanelor cu dizabilităţi în grad de dizabilitate, 2010-2014

Gradul de dizabilitate fără termen de expertizare în anul curent a fost stabilit pentru 3,9% din total persoane cu dizabilitate primară (474 persoane) şi pentru 15,9% (6399 persoane) din cei expertizaţi repetat.

Figura 11. Încadrarea persoanelor în grad de dizabilitate fără termen, 2010-2014

Devine evidentă tendinţa stabilă de diminuare a numărului de persoane cărora li s-a stabilit gradul de dizabilitate fără termen atît pentru încadrarea primară, cît şi încadrarea repetată într-un anumit grad. Totodată, menţionăm că 11 la sută din persoanele încadrate repetat în grad de dizabilitate fără termen sunt femei în vîrstă de 57 ani şi peste, iar 10 la sută sunt bărbaţi cu vîrsta de 62 ani şi peste.

Protecţia socială a persoanelor cu dizabilităţi

Protecţia socială a persoanelor cu dizabilităţi cuprinde sistemul de asigurări sociale (pensii) şi asistenţa socială prin care sunt acordate diferite servicii sociale. Conform legii privind pensiile de asigurări sociale de stat, persoana care este încadrată într-un grad de dizabilitate cauzat de o boală obişnuită beneficiază de o pensie de dizabilitate, dacă îndeplineşte condiţiile de stagiu de cotizare în raport cu vîrsta la data constatării dizabilităţii.

Astfel, mărimea medie a pensiei de dizabilitate4 la 1 ianuarie 2015 a constituit 875,5 lei, iar în funcţie de gradul de dizabilitate cuantumul acesteia variază de la 558,1 lei pentru persoanele cu dizabilitate medie pînă la 1099,1 lei pentru cele cu dizabilitate severă. Comparativ cu anul 2010 mărimea medie a pensiei de dizabilitate s-a majorat în medie cu 30%, în timp ce cuantumul mediu al pensiei per total a crescut cu 34%. Pentru participanţii la lichidarea avariei de la Cernobîl şi militarii în termen mărimea medie a pensiei a constituit 1961,3 lei.

Figura 12. Cuantumul mediu al pensiei de dizabilitate după categorii de pensii, 2010-2014

Persoanele cu dizabilităţi beneficiază şi de anumite prestaţii sociale sub formă de compensaţii, alocaţii, indemnizaţii, ajutor social, etc. Astfel, persoanele cu dizabilităţi care nu îndeplinesc condiţiile necesare pentru obţinerea dreptului la pensie, din bugetul asigurărilor sociale de stat pot beneficia de alocaţii sociale de stat5. În anul 2014, mărimea medie a alocaţiei sociale de stat pentru toate categoriile de beneficiari a constituit 339,2 lei, fiind în creştere cu 54 % faţă de anul 2010 (vezi anexa, tabelul 3). Cuantumul alocaţiei este mai mare la copiii în vîrstă de pînă la 18 ani cu dizabilităţi severe (418,5 lei) şi persoanele cu dizabilităţi severe din copilărie (411,1 lei).

Persoanele cu dizabilitate severă beneficiază şi de alocaţie pentru îngrijire6. În anul 2014 aceasta s-a majorat şi constituie 598,8 lei. De această alocaţie, au beneficiat 16,3 mii persoane cu dizabilităţi.

Persoanele cu dizabilităţi de război beneficiază de alocaţii lunare de stat. În anul 2014 numărul acestor beneficiari a constituit 3,1 mii persoane cu dizabilităţi. Pentru o persoană cu dizabilitate severă cuantumul acestei alocaţii este de 700 lei, pentru cei cu dizabilitate accentuată – 550 lei şi dizabilitate medie – 475 lei.

Totodată, de suport financiar au beneficiat 171,6 mii persoane cu dizabilităţi, inclusiv 125,6 mii beneficiari de pensii din sistemul de asigurări sociale a căror cuantum după indexarea pensiei nu a depăşit 1500 lei şi 46,0 mii persoane cu dizabilităţi, beneficiari de alocaţii sociale. Pentru o persoană cu dizabilitate severă cuantumul acestei alocaţii este de 180 lei, pentru cei cu dizabilitate accentuată – 120 lei şi dizabilitate medie – 100 lei.

Pentru compensarea parţială a călătoriilor în transportul public urban, suburban şi interurban, de către autorităţile administraţiei publice locale sunt alocate compensaţii pentru transport, cuantumul mediu al căreia constituie 36 lei/lunar pentru persoanele cu dizabilităţi severe şi copii cu dizabilităţi şi 18 lei/lunar pentru persoanele cu dizabilităţi accentuate. În anul 2014 au beneficiat de aceste compensaţii 151,2 mii persoane cu dizabilităţi. De asemenea, 12,5 mii persoane cu dizabilităţi ale aparatului locomotor au beneficiat de compensaţii anuale de transport, în mărime de 700 lei. Numărul acestor beneficiari a crescut cu 14,0% comparativ cu anul 2013 (10,9 mii persoane la evidenţă).

Persoanele cu dizabilităţi sunt una din categoriile de populaţie care beneficiază de ajutor material şi social. Pe parcursul anului 2014, circa 67 mii persoane au beneficiat de ajutoare materiale în mărime medie de 515,0 lei şi circa 10,0 mii de familii care au la întreţinere copii cu dizabilităţi în mărime medie de 554,0 lei. De asemenea, 27,3 mii familii cu persoane cu dizabilităţi au beneficiat de ajutor social sau 50 la sută din totalul beneficiarilor de acest tip de ajutor.

Figura 13. Numărul familiilor care au beneficiat de ajutor social, 2010-2014

Servicii sociale

Pentru a răspunde nevoilor şi provocărilor sociale sunt dezvoltate mai multe tipuri de servicii sociale, inclusiv pentru persoanele cu dizabilităţi.

Serviciile sociale primare se acordă la nivel de comunitate şi au drept scop prevenirea sau limitarea unor situaţii de dificultate care pot cauza marginalizarea sau excluziunea socială.Unul din aceste servicii este îngrijirea socială la domiciliu, circa 23,2 mii persoane au beneficiat pe parcursul anului 2014 de acesta, inclusiv 4,3 mii persoane cu dizabilităţi, ceea ce constituie 18,4% din total beneficiari. În acelaşi timp numărul beneficiarilor s-a redus cu 1,5% faţă de anul precedent (4,3 mii beneficiari)7.

Un alt tip de serviciu de care beneficiază persoanele cu dizabilităţi sunt cantinele de ajutor social, care au menirea de a oferi beneficiarilor alimentaţia necesară pentru o perioadă de cel mult 30 zile în trimestru. În republică, pe parcursul anului 2014 au activat 86 cantine sociale, care au deservit în medie 4,5 mii persoane lunar, inclusiv peste o mie persoane cu dizabilităţi. Costul mediu al unui prînz, conform a constituit 15,5 lei/persoană/zi.

Serviciile sociale specializate pot fi prestate atît la nivelcomunitar, cît şi raional sau naţional. În anul 2014, în republică activau 15 centre de zi, 11 centre de plasament temporar, 40 centre multifuncţionale, 5 centre de reabilitare socio-medicală şi 29 centre de plasament de lungă durată care au prestat servicii sociale pentru 7,6 mii persoane/familii adulte şi cu dizabilităţi8.

Tabelul 3. Evoluţia numărului de beneficiari pe unele tipuri de servicii sociale specializate, 2013-2014

2013

2014

Total servicii dezvoltate

Numărul de beneficiari

Total servicii dezvoltate

Numărul de beneficiari

Echipe mobile

16

481

18

396

Locuinţă protejată

3

10

9

34

Casa comunitară

6

32

11

72

Respiro

5

102

5

177

În anul 2014, au beneficiat de serviciile centrelor de zi pentru copii cu dizabilităţi 1071 copii, 91 copii au beneficiat de serviciile centrelor de plasament pentru copii în situaţii de risc şi 96 copii de cele ale centrelor mixte.

Servicii sociale cu specializare înaltă includ o combinaţie dintre serviciile socio-medicale specializate. Aceste servicii sunt prestate inclusiv şi în cele 6 instituţii rezidenţiale destinate persoanelor adulte cu dizabilităţi şi 2 instituţii pentru copii. În anul 2014 de serviciile acestor instituţii au beneficiat 2,1 mii persoane în etate şi cu dizabilităţi, 83% din ei fiind cu dizabilităţi. Durata medie de aflare a unei persoane în instituţiile date este de circa 9,6 ani în internatele psihoneurologice şi de 7,4 ani în cele de tip somatic.

Copii cu necesităţi speciale

Numărul elevilor înscrişi în învăţămîntul special, în anul de studii 2014/15 a constituit 1538 persoane sau cu 14,9% mai puţin comparativ cu anul precedent de studii. Majoritatea elevilor din cadrul acestor instituţii (22 unităţi) sînt cu deficienţe în dezvoltarea intelectuală – 74,8%, cu auz slab – 12,1% şi cu vederea slabă – 6,0%, etc.

Tabelul 4. Elevi cu cerinţe educaţionale speciale după tipul instituţiei

2010/2011

2011/2012

2012/2013

2013/2014

2014/2015

Total

4401

4153

4558

6302

9198

În instituţii de învăţămînt general obişnuite

1253

1604

2258

4495

7660

În şcoli pentru copii cu deficienţe în dezvoltarea intelectuală sau fizică

3148

2549

2300

1807

1538

Totodată, instituţiile de învăţămînt obişnuite tot mai mult sunt adaptate la necesităţile copiilor cu dizabilităţi. În anul de studii 2014/15 numărul elevilor cu cerinţe educaţionale speciale (CES) din instituţiile de învăţămînt general a constituit 7660 persoane.

Copii cu dizabilitate rămaşi fără ocrotire părintească

La sfîrşitul anului 2014 în evidenţa organelor de asistenţă socială se aflau 14,5 mii copii rămaşi fără îngrijire părintească, inclusiv 4,8% cu dizabilităţi. În proporţie de 74 la sută din aceşti copii sunt din mediul rural. Aproape fiecare al treilea copil este din grupul de vîrstă 11-15 ani, iar fiecare al treilea este din grupul de vîrstă 7-10 ani.

Totodată, din 8,7 mii copii plasaţi sub tutelă/curatelă, 79 copii erau cu dizabilităţi (0,9%); din 517 copii plasaţi în serviciul asistenţă parentală profesionistă, 38 copii erau cu dizabilităţi (7,4%) şi respectiv 13 copii erau cu dizabilităţi (3,9%) din 333 copii plasaţi în cele 83 case de copii de tip familial.

Nivelul de trai al gospodăriilor cu persoane cu dizabilităţi

Conform estimărilor studiului selectiv în gospodării Cercetarea Bugetelor Gospodăriilor Casnice, 46,1% din persoanele cu dizabilitate în vîrstă de 15 ani şi peste sînt ocupate în cîmpul muncii, comparativ cu 65,9% în cazul persoanelor fără dizabilitate. Nivelul de ocupare al persoanelor cu dizabilităţi este determinat de gradul de severitate, astfel încît în cazul persoanelor cu dizabilitate medie sunt ocupate 62%, persoanele cu dizabilitate accentuată în proporţie de 48,2%, iar cele cu dizabilitate severă - 14,6%.

După statutul ocupaţional, preponderent persoanele cu dizabilităţi sunt angajate pe cont propriu în agricultură (73,1%), preponderent fiind cazul persoanelor din mediul rural (79,4%). Totodată, persoanele cu dizabilităţi din mediul urban în proporţie de circa 59 la sută din total persoane ocupate sunt salariaţi.

Figura 14. Structura persoanelor cu dizabilităţi după statutul ocupaţional în anul 2014

Dacă ne referim la numărul total de salariaţi din Republica Moldova la sfîrşitul anului 2014, constatăm că doar 0,9% reprezintă persoanele cu dizabilităţi. Cea mai mare pondere a persoanelor cu dizabilităţi în total salariaţi se înregistrează în domeniul sănătăţii şi asistenţei sociale - 1,7%, industriei-1,3%, administraţiei publice, învăţămînt, artă şi activităţi de recreere - 0,9%, agriculturii - 0,9% din total salariaţi. Persoanele cu dizabilităţi cu statut de salariat în proporţie de 28 la sută activează în domeniul administraţiei publice, învăţămînt, artă şi activităţi de recreere, 25 la sută în industrie, 18 la sută în domeniul sănătate şi asistenţă socială, 7 la sută în agricultură, silvicultură şi pescuit.

Figura 15. Structura persoanelor cu dizabilităţi pe tipuri de activităţi, anul 2014

În anul 2014, conform datelor Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă au fost înregistrate cu statut de şomer 598 persoane cu dizabilităţi, din care 220 persoane au fost plasate în cîmpul muncii.

În anul 2014 din total gospodării, 15,7% au avut în componenţa lor cel puţin o persoană cu dizabilitate. Din aceste gospodării, 22,6% erau formate doar din persoane cu dizabilităţi, iar restul 77,4% fiind gospodării în componenţa cărora erau şi alte persoane. Majoritatea gospodăriilor cu persoane cu dizabilităţi sunt gospodăriile în componenţa cărora persoana cu dizabilitate este un adult şi doar în cazul a 3,8% din gospodării, persoana cu dizabilităţi este copilul. În cazul a 8,9% din gospodării aveau în componenţă 2 persoane cu dizabilităţi, fiind înregistrate şi cazuri cu 3 persoane şi mai mult (0,9% din total gospodării cu persoane cu dizabilităţi).

În general, gospodăriile cu persoane cu dizabilităţi rămîn a fi în condiţii mai puţin avantajoase, dacă ne referim la nivelul de dotare şi confort al locuinţelor. Astfel, aceste gospodării dispun de apeduct în interiorul locuinţei în proporţie de 55,2% comparativ cu 60,3% în cazul gospodăriilor fără persoane cu dizabilităţi, grup sanitar în interiorul locuinţei (WC) este disponibil pentru 31,7%, comparativ cu 40,9%. Cu un nivel inferior de dotare al gospodăriilor cu principalele utilităţi se confruntă în special persoanele cu dizabilităţi din mediul rural care, în proporţie de 39,3% dispun de apeduct în interiorul locuinţei, comparativ cu 82,5% în mediul urban şi doar 11,5% dispun de grup sanitar în interiorul locuinţei (WC) faţă de 66,5%.

Prezenţa cel puţin a unei persoane cu dizabilitate în gospodărie influenţează nivelul de trai al acesteia. Astfel, gospodăriile care nu au în componenţă persoane cu dizabilităţi mai frecvent apreciază nivelul de trai ca fiind foarte bun sau bun (11,5%), pe cînd cele cu persoane cu dizabilităţi mai rar apreciază nivelul de trai ca fiind bun sau foarte bun (6,2%). La fel e şi în cazul aprecierii nivelului de trai comparativ cu anul precedent, unde ponderea celor care trăiesc mai rău este semnificativ mai mare pentru gospodăriile cu cel puţin o persoană cu dizabilităţi (28,5% faţă de 19,8% gospodării fără persoane cu dizabilităţi).

Note:

1 Forumul european al persoanelor cu dizabilităţi-o organizație internațională non-profit înființată în 1996 și recunoscută prin legislația belgiană, http://www.edf-feph.org/Page_Generale.asp?DocID=12534&id=1&langue=EN.
2 Conform legii Nr.60 din 30.03.2012, gradele I, II şi III se echivalează cu dizabilitatea severă, accentuată şi dizabilitatea medie.
3 Numărul total al persoanelor cu dizabilități este estimat în baza beneficiarilor de pensii pentru dizabilitate și a alocațiilor sociale conform datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Informaţii şi Securitate, Departamentul Instituţii Penitenciare, Ministerul Apărării.
4 Cu excepţia pensionarilor participanţil la lichidarea avariei de la Cernobîl şi militarilor în termen.
5 Legea nr. 499-XIV din 14.07.1999
7 Legea nr. 499-XIV din 14.07.1999
8 http://mmpsf.gov.md/sites/default/files/document/attachments/rsa2014ro.pdf

Persoană de contact:
Ala Negruţa
şef al direcţiei statistica serviciilor sociale şi condiţiilor de trai
tel. 0 22 40 30 78

 
 
 
 
Prima Contact Harta
 
Comunicate de presă  / Banca de date statistice  / Statistici pe domenii  / Produse şi servicii  / Recensăminte  / Metadate  / Standardul SDDS al FMI  / e-Raportare  / Formulare și clasificări  / Despre BNS  / Transparenţa în procesul decizional  / Cooperare internaţională  / Noutăţi şi evenimente  / Referinţe utile  / Achiziţii publice  / Funcţii vacante
Sus
25760 vizitatori în decurs de 30 zile
 
Copyright © 2018 BIROUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ
Condiții de utilizare
TRIMARAN - IT Solutions Company // web, interactive, motion and software development solutions // http://www.trimaran.md, B2B and B2C solutions  /  Branding & Graphic Design Services / Website Design and Development  /  E-Commerce Systems / Software Application Architecture and Development / Multimedia solutions  /  2D/3D modeling & animation solutions / Video & Post Production / contact@trimaran.md
Creat de Trimaran