Activitatea de voluntariat în Republica Moldova

Activitatea de voluntariat în Republica Moldova

Principalele rezultate ale Cercetării statistice asupra gospodăriilor populaţiei
„Activitatea de voluntariat”

Munca voluntară: muncă fără plată, neobligatorie în folosul altor familii sau în folosul comunităţii.

Portretul socio-economic al voluntarilor

Biroul Naţional de Statistică informează, că implicarea populaţiei în activităţile voluntare este un fenomen răspândit în Republica Moldova. Conform datelor rezultate din cercetare, în aprilie curent 1264,5 mii persoane, sau 42 la sută din totalul populaţiei de 15 ani şi peste, au ajutat persoane din alte familii sau au lucrat fără plată în folosul comunităţii. În totalul voluntarilor 57 la sută o constituie femeile şi 62 la sută - persoanele din mediul rural.

Activităţile voluntare într-o proporţie mai mare sunt răspândite în rândul femeilor (44,7% din totalul femeilor de 15 ani şi peste) faţă de bărbaţi (39,4% din totalul bărbaţilor de 15 ani şi peste) şi printre locuitorii din mediul rural (47%) faţă de cei din mediul urban (36% totalul persoanelor de 15 ani şi peste). În totalul persoanelor în vârstă de muncă atât printre femei, cât şi printre bărbaţi, ponderi net superioare le au voluntarii  din mediul rural. (Figura 1 de mai jos şi Tabelul 1 din Anexe).

Figura 1. Ponderea voluntarilor în totalul populaţiei de 15 ani şi peste pe sexe şi medii, procente

În distribuţia după grupe de vârstă, cele mai mari ponderi în totalul voluntarilor le au bărbaţii în vârstă de 25-34 ani şi femeile de 55-64 ani (respectiv, câte 21%). În majoritatea grupelor de vârstă predomină femeile, cu ponderi cuprinse între 52-69% în mediile urban şi rural. Excepţie o formează grupa de vârstă 25-34 ani din mediul rural, unde predomină bărbaţii cu 54%  (Tabelul 2 din Anexe).

În repartizarea după nivelul de instruire, în rândul femeilor voluntare predomină cele cu studii gimnaziale (27%) urmate de cele cu studii liceale, medii generale (24%). În rândul bărbaţilor predomină cei cu studii secundar profesionale (29%) urmaţi de cei cu studii gimnaziale (26%). În cadrul fiecărui nivel de instruire, atât în mediul urban, cât şi în cel rural, ponderile femeilor sunt net superioare (55-69%), cu excepţia studiilor secundar profesionale, unde predomină bărbaţii (54% în urban şi 67% în rural). (Tabelul 3 din Anexe).

În raport cu statutul principal/situaţia economică, voluntarii se distribuie după cum urmează: 53,4% erau ocupaţi, adică aveau un loc de muncă, 3,8% - erau şomeri, şi restul - 42,7% erau economic inactivi. Persoanele în afara forţei de muncă predomină în rândul tinerilor (15-24 ani) şi a celor de vârstă înaintată (65 ani şi peste). În restul grupelor de vârstă cota parte principală o deţin persoanele ocupate. Șomerii deţin ponderi relativ mai ridicate în mediul urban în grupa de vârstă 25-34 ani (17,2%), şi la bărbaţii în grupele de vârstă 25-34 ani şi 35-44 ani (respectiv, câte 10%). (Tabelul 4 din Anexe).

În structura voluntarilor care lucrează după statutul profesional, cota principală revine salariaţilor (54%), urmaţi de lucrătorii pe cont propriu (42%). La femei se înregistrează o diferenţă mai pronunţată între aceste categorii (60% - salariaţi, şi 35% - lucrători pe cont propriu), în comparaţie cu bărbaţii (47% - salariaţi, şi 50% - lucrători pe cont propriu), unde nu sunt înregistrate diferenţe notabile. La ambele sexe, salariaţii predomină în mediul urban. Lucrătorii pe cont propriu formează majoritatea printre bărbaţii din mediul rural. În cazul femeilor, în mediul rural cotele se distribuie în egală măsură între salariaţi şi lucrătorii pe cont propriu. (Tabelul 5 din Anexe).

Distribuţia voluntarilor care lucrează după activitatea economică a locului de muncă relevă faptul, că majoritatea acestora sunt ocupaţi în activităţi agricole (46% per total, inclusiv 54% la bărbaţi şi 40% la femei). În mediul rural, evident, acești indicatori înregistrează valori mult mai mari. O altă activitate economică, importanţă în special în cazul femeilor, este administraţia publică şi asigurare socială obligatorie (25% din totalul femeilor-voluntare). În mediul urban, un sfert din totalul voluntarilor (valabil pentru ambele sexe) lucrează în activităţile de comerţ, hoteluri şi restaurante. (Tabelul 6 din Anexe).

Activităţile voluntare

În luna aprilie cea mai răspândită activitate în rândul voluntarilor a fost lucrul în folosul comunităţii (57 la sută din totalul voluntarilor). Specificul acestor activităţi1 în mare măsură reflectă modul de viaţă, tradiţiile şi obiceiurile (inclusiv culturale, religioase etc.) ale populaţiei ţării din această perioadă a anului. În această activitate au fost implicate 61,8% din totalul femeilor-voluntare şi 51,7% din totalul bărbaţilor. Circa 30 la sută din femei au acordat ajutor altor familii în lucrul casnic, fiecare a cincea (20,5%) – a acordat ajutor şcolilor, grădiniţelor, organizaţiilor religioase / de caritate / culturale, ONG-lor, sindicatului, primăriei, afacerii/firmei sau unui partid. La fel, femeile sunt activ implicate în ajutorul acordat altor familii la lucrări  agricole şi în grija de copii sau de persoane dependente din alte familii (respectiv, 18,4% şi 16,9%). În rândul bărbaţilor o pondere semnificativă o constituie ajutorul acordat altor familii la lucrări agricole, care cuprinde 37,5% din total lor. (Tabelul 1 de mai jos şi Tabelul 7 din Anexe).

Tabelul 1. Distribuţia voluntarilor după activităţile voluntare şi sexe (voluntarii pot fi implicaţi în una şi mai multe activităţi)

 procente

Total

Bărbaţi

Femei

Total

100,0

100,0

100,0

Ajutor acordat altor familii în lucrul casnic

21,1

9,7

29,8

Grija de copii sau de persoane dependente din alte familii

11,3

4,0

16,9

Ajutor acordat altor familii la reparaţii sau construcţii în gospodării / apartamente

8,2

15,0

2,9

ajutor acordat altor familii la lucrări agricole

26,7

37,5

18,4

Ajutor (fără plată) acordat școlilor, grădinițelor, organizațiilor religioase / de caritate / culturale, ONG-lor, sindicatului, primăriei, afacerii/firmei sau unui partid

16,8

11,9

20,5

Lucrul în folosul comunității

57,4

51,7

61,8

Oferirea (gratuită) a altor tipuri de servicii

8,6

13,5

4,8

Structura pe sexe în cadrul activităţilor relevă faptul, că femeile deţin majoritatea în așa activităţi ca grija de copii sau de persoane dependente din alte familii (84,5%, inclusiv 81,7% în urban şi 86,5% în rural) şi ajutorul acordat altor familii în lucrul casnic (79,9%, inclusiv 80,6% în urban şi 79,6% în rural). Pe de altă parte, bărbaţii sunt majoritari în activităţile de acordare a ajutorului altor familii la reparaţii sau construcţii în gospodării/apartamente (79,8%, inclusiv 75,1% în urban şi 81,8% în rural) şi oferirea (gratuită) a altor tipuri de servicii (68,3%, inclusiv 65,2% în urban şi 70,3% în rural). (Tabelul 2 de mai jos şi Tabelul 8 din Anexe).

Tabelul 2.  Distribuţia voluntarilor după sexe în cadrul activităţilor voluntare (voluntarii pot fi implicaţi în una şi mai multe activităţi)

procente

Total

Bărbaţi

Femei

Total

100,0

43,5

56,5

Ajutor acordat altor familii în lucrul casnic

100,0

20,1

79,9

Grija de copii sau de persoane dependente din alte familii

100,0

15,5

84,5

Ajutor acordat altor familii la reparații sau construcții în gospodării / apartamente

100,0

79,8

20,2

Ajutor acordat altor familii la lucrări agricole

100,0

61,1

38,9

Ajutor (fără plată) acordat școlilor, grădinițelor, organizațiilor religioase / de caritate / culturale, ONG-lor, sindicatului, primăriei, afacerii/firmei sau unui partid

100,0

30,9

69,1

Lucrul în folosul comunității

100,0

39,1

60,9

Oferirea (gratuită) a altor tipuri de servicii

100,0

68,3

31,7

În repartizarea voluntarilor după activităţi voluntare şi grupe de vârstă se constată, cu mici excepţii, aceiași situaţie, ca pe total munca voluntară. La femei, lucrul în folosul comunităţii predomină la toate grupele de vârstă, înregistrând valoarea minimă de 46,9% la femeile de 25-34 ani şi valoarea maximă de 82,1% la cele de 35-44 ani, ambele fiind din mediul urban. În rural, valoarea indicatorului (la această activitate de voluntariat) se situează între 52% la femeile de 25-34 ani şi 68,4% la cele de 65 ani şi peste. În raport cu alte activităţi de voluntariat, ajutorul acordat altor familii în lucrul casnic deţine o pondere importantă de 40,8% la femeile de 25-34 ani (în rural valoarea acestuia atinge 46,6%) şi ajutorul (fără plată) acordat şcolilor, grădiniţelor etc. – 35,0% la femeile de 15-24 ani (în rural - 41,2%).

La bărbaţi, la fel, cota principală la majoritatea grupelor de vârstă revine lucrului în folosul comunităţii. Valoarea maximă a acestui indicator de 76,1% este înregistrată la bărbaţii de 35-44 ani din mediul urban. Pe de altă parte, printre bărbaţii din aceiași grupă de vârstă (35-44 ani) din mediul rural predomină ajutorul acordat altor familii la lucrări agricole, cu 46,9%. Cea din urmă activitate are ponderi importanteşi la alte grupe de vârstă din mediul rural (25-34 ani, 45-54 ani şi 55-64 ani), valoarea indicatorului situându-se între 43,2% şi 45,2%. (Tabelul 14 din Anexe).

Din distribuţia voluntarilor după statutul lor principal şi activităţile voluntare rezultă următoarele. În rândul femeilor ocupate şi a celor inactive predomină lucrul în folosul comunităţii (respectiv, 65,3% şi 59,5%) înregistrând în ambele cazuri ponderi mai ridicate în mediul urban faţă de cel rural. În rândul femeilor şomere principala activitate de voluntariat a fost ajutorul acordat altor familii în lucrul casnic, 56,3%, fiind mai pe larg practicat în mediul urban (62,5%). La bărbaţi, per total, lucrul în folosul comunităţii predomină la toate categoriile. Cea mai mare valoare a acestui indicator, 75,2%, a fost înregistrată la bărbaţii şomeri din localităţile urbane. Pe de altă parte, în mediul rural, în rândul bărbaţilor şomeri şi inactivi predomină ajutorul acordat altor familii la lucrări agricole (respectiv, 43,9% şi 42,6%). (Tabelul 16 şi Tabelul 18 din Anexe).

Ratele de participare a populaţiei la  activităţile voluntare

Cele mai mari rate de participare la activităţile voluntare sunt înregistrate la adulţi (44,7%), în deosebi la femeile şi bărbaţii din mediul rural (respectiv, 54,2% şi 46,7%). În rândul vârstnicilor şi tinerilor se evidenţiază femeile din mediul rural, având ratele, respectiv, 47,2% şi 40,1%. (Figura 2 de mai jos şi Tabelul 9 din Anexe).

Figura 2. Rata de participare la activităţile voluntare pe sexe, medii şi categorii de populaţie (voluntarii pot fi implicaţi în una şi mai multe activităţi),  procente

În cadrul activităţilor (de voluntariat), cele mai mari rate de participare sunt înregistrate la grupa lucrul în folosul comunităţii, la care a fost implicată aproape fiecare a patra persoană în vârstă de muncă (24,2%), inclusiv 20,3% din totalul bărbaţilor şi 27,6% din totalul femeilor de 15 ani şi peste. În mediul urban acest indicator a fost de 23,1% şi în cel rural – 25,2%.

În afară de aceasta, merită atenţia ajutorul acordat altor familii la lucrări agricole, cu o rată de participare de per total de 11,3%, fiind mai mare în rândul bărbaţilor (14,8%) şi în mediul rural (15,0%) şi ajutorul acordat altor familii în lucrul casnic cu o rată de 8,9%, având valori mai ridicate printre femei (13,3%) şi în mediul rural (10,3%). (Figurile 3 şi 4 de mai jos şi Tabelul 9 din Anexe).

Figura 3. Ratele de participare a femeilor la activităţile voluntare pe medii(voluntarii pot fi implicaţi în una şi mai multe activităţi), procente

Figura 4. Ratele de participare a bărbaţilor la activităţile voluntare pe medii (voluntarii pot fi implicaţi în una şi mai multe activităţi), procente

Durata medie a activităţilor voluntare

Analiza duratelor medii ale activităţilor voluntare scoate în evidenţă unele diferenţe în funcţie de categorii, sexe şi medii. Mai mult timp dedică muncilor voluntare adulţii şi vârstnicii, în medie câte 2 ore şi 24 minute pe săptămână. În comparaţie cu aceștia, durata medie înregistrată în rândul tinerilor este în medie cu jumătate de oră mai mică, - aproximativ 2 ore pe săptămână. Cel mai mult timp a fost alocat lucrului neplătit în folosul altora de către femeile vârstnice din mediul urban – în medie câte 3 ore şi 30 minute pe săptămână. (Figura 4 de mai jos şi Tabelul 9 din Anexe).

Figura 5. Durata medie a activităţilor de voluntariat pe sexe, medii şi grupe de vârstă, ore pe săptămână

În repartizarea după activităţile voluntare, cel mai mult timp, în medie câte 5 ore şi 12 minute pe săptămână, voluntarii dedică grijii de copii sau de persoane dependente din alte familii (în urban durata medie ajunge la 7 ore şi 12 minute pe săptămână). Apoi urmează ajutorul acordat altor familii la reparaţii sau construcţii în gospodării/apartamenteşi ajutorul acordat altor familii în lucrul casnic, respectiv câte 4 ore şi 30 minute şi 3 ore şi 30 minute în medie pe săptămână. În distribuţia pe sexe predomină aceleași activităţi, doar că duratele  medii înregistrate la bărbaţi sunt ceva mai mari în comparaţie cu femeile. (Figurile 5 şi 6 de mai jos şi Tabelul 10 din Anexe).

Figura 6. Durata medie a activităţilor voluntare la femei pe medii, ore pe săptămână

Figura 7. Durata medie a activităților voluntare la bărbați pe medii, ore pe săptămână

Notă:

1 În luna aprilie s-au desfăşurat în principal activităţi de amenajare şi salubrizare a localităţilor, împrejurimilor şi pasajelor din preajma drumurilor locale, spaţiilor verzi etc., îngrijirea cimitirelor etc.

Persoană de contact:
 Elena Vâtcărău,
şef al direcţiei statistica pieţei muncii
tel. 0 22 40 30 99


Distribuie
  • Raportează o greșeală. Selectați textul dorit și tastați CTRL+ENTER