RO RU EN
Benzi RSS
Actualizat la: 19.10.2018
Prima / Comunicate de presă / Situaţia persoanelor cu dizabilităţi din Republica Moldova
Situaţia persoanelor cu dizabilităţi din Republica Moldova
28.11.2013
Versiune tipar

Situaţia persoanelor cu dizabilităţi din Republica Moldova

Biroul Naţional de Statistică prezintă situaţia persoanelor cu dizabilităţi în anul 2012.

Numărul persoanelor cu dizabilităţi

Potrivit estimărilor la nivel global în anul 2010 peste un miliard de persoane trăiesc cu o formă de dizabilitate sau circa 15% din populaţia lumii1. Aproximativ două treimi din persoanele cu dizabilităţi trăiesc în ţări în curs de dezvoltare şi cu economie de tranziţie. Totodată, numărul copiilor cu dizabilităţi variază între 93 de milioane în cazul copiilor în vîrstă de 0-14 ani pînă la 150 de milioane pentru grupa de vîrstă de 0-18 ani. Dizabilitatea este o provocare tot mai serioasă la nivel mondial, inclusiv şi în Republica Moldova, din cauza procesului de îmbătrînire a populaţiei, a riscului de accidente, precum şi a numărului în creştere a cazurilor de afecţiuni cronice (diabet, boli cardiovasculare, cancer, etc.).

În Republica Moldova sînt circa 183 mii de persoane cu dizabilităţi la evidenţa organelor de protecţie socială a populaţiei. La 10 mii locuitori revin în medie 516 persoane cu dizabilităţi, iar fiecare a şasea persoană cu dizabilitate se încadrează în categoria celor cu dizabilitate severă2. Persoanele cu dizabilităţi reprezintă 5,2% din populaţia totală a ţării, iar copiii cu dizabilităţi – 2,1% din numărul total al copiilor din Republica Moldova.

În ultimii 5 ani numărul persoanelor cu dizabilităţi a crescut cu 6,1%, iar în cazul copiilor în vîrstă de pînă la 18 ani, constatăm o creştere cu 7,1% pînă în anul 2010 şi o reducere nesemnificativă a numărului total al copiilor cu dizabilităţi pînă în 2012 cu 2,7%.

Tabelul 1. Numărul persoanelor cu dizabilităţi la evidenţa organelor de protecţie socială

2008

2009

2010

2011

2012

Total persoane cu dizabilităţi, mii

173,1

176,7

179,1

179,8

183,7

inclusiv cu:

dizabilităţi severe

25,7

26,3

26,5

26,6

27,4

dizabilităţi accentuate

114,2

116,5

117,9

118,7

121,5

dizabilităţi medii

33,2

33,9

34,7

34,5

34,8

Din total populaţie cu dizabilităţi inclusiv copii, mii persoane:

14,1

15,2

15,1

14,1

14,7

dizabilităţi severe

5,7

6,1

6,2

6,0

6,3

dizabilităţi accentuate

7,1

7,6

7,4

6,7

6,9

dizabilităţi medii

1,3

1,5

1,5

1,4

1,5

În anul 2012 circa 136 mii persoane cu dizabilităţi au beneficiat de pensii conform legislaţiei în vigoare cu întrunirea condiţiilor de stagiu de cotizare, iar 47 mii persoane cu dizabilităţi au beneficiat de alocaţii sociale, dat fiind că nu întrunesc condiţiile pentru obţinerea dreptului la pensie. Circa 61% din numărul persoanelor cu dizabilităţi sunt din mediul rural, numărul lor fiind în continuă creştere din 2008 cu circa 2,6% pînă în prezent. La 10 mii locuitori din mediul rural revin 539 persoane cu dizabilităţi şi respectiv 484 la 10 mii locuitori din mediul urban.În aspect gender, numărul femeilor cu dizabilităţi a crescut din anul 2008 cu 2,1%. La 10 mii femei revin 473 femei cu dizabilităţi comparativ cu 563 pentru bărbaţi. Din total persoane cu dizabilităţi, 71 la sută au obţinut dizabilitatea în urma unei boli obişnuite, 15 la sută sunt persoanele cu dizabilitate din copilărie, iar 8 la sută sunt copiii cu dizabilitate.

În cazul persoanelor cu dizabilitate care beneficiază de pensii, numărul acestora s-a majorat cu 4,0% comparativ cu anul 2008. Din total persoane cu dizabilităţi din această categorie, fiecare a zecea persoană se încadrează în categoria celor cu dizabilitate severă (gradul I). Dacă ne referim la cauza care a determinat stabilirea dizabilităţii, constatăm, că în proporţie de 95 la sută dizabilitatea a survenit în urma unei boli obişnuite şi doar 2 la sută pe motiv de boală profesională şi accidente de muncă.

Tabelul 2. Repartizarea pensionarilor cu dizabilităţi pe grade, categorii şi grupe de vîrstă

2008

2009

2010

2011

2012

Total pensionari de dizabilitate, mii persoane

131,2

133,2

134,4

135,8

136,5

inclusiv:

pe motiv de boală obişnuită

124,5

126,6

127,9

129,8

130,7

pe motiv de boală profesională şi accidente de muncă

3,6

3,6

3,5

3,1

3,0

participanţi la lichidarea avariei de la Cernobîl

2,1

2,0

2,0

2,0

1,9

militari în termen

1,0

1,0

1,0

0,9

0,9

Distribuţia pensionarilor pe grupe de vîrstă, mii persoane

16-29 ani

1,9

1,9

1,9

1,9

2,0

30-54 ani

67,0

65,9

64,0

62,5

61,1

55-64 ani

44,3

47,5

50,8

53,6

55,2

65 şi peste

18,0

18,0

17,6

17,8

18,2

În cazul persoanelor cu dizabilitate beneficiari de alocaţii sociale, constatăm o majorare în mărime de 12,9% comparativ cu anul 2008. Fiecare al treilea beneficiar din această categorie este copil în vîrstă de pînă la 18 ani şi aproape fiecare al doilea - persoană cu dizabilitate din copilărie. Femeile sunt beneficiari în proporţie de 40 la sută, iar locuitorii din mediul rural reprezintă circa 65 la sută.

Tabelul 3. Numărul persoanelor cu dizabilităţi beneficiari de alocaţii sociale de stat

2008

2009

2010

2011

2012

Total beneficiari, mii persoane

41,8

43,5

44,7

44,0

47,2

inclusiv pe categorii:

Persoane cu dizabilităţi

3,4

4,1

4,7

4,6

5,7

Persoane cu dizabilităţi din copilărie

24,3

24,2

24,9

25,4

26,7

Copii cu dizabilităţi în vîrstă de pînă la 18 ani

14,1

15,2

15,1

14,0

14,8

Copii cu dizabilităţi beneficiari de alocaţii sociale de stat la 10 mii copii de vîrsta respectivă

176,1

195,9

199,9

190,1

204,3

Dizabilitatea primară

Conform datelor Consiliului Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi Capacităţii de Muncă, în anul 2012 au fost expertizate 15,8 mii persoane, iar în cazul a 79,7% (12,6 mii persoane) a fost stabilit un anumit nivel de dizabilitate. Comparativ cu anul 2010 se atestă o reducere a numărului de persoane expertizate, precum şi a ponderii persoanelor cărora li s-a stabilit grad de dizabilitate. În anul 2012 la 10 mii locuitori revin în medie 44 persoane cu dizabilitate primară, comparativ cu 51 persoane la 10 mii locuitori în anul 2008.

Figura 1. Persoane cu dizabilitate primară în vîrstă de 18 ani şi peste, la 10 mii locuitori de vîrsta respectivă

În structura persoanelor cu dizabilitate primară predomină bărbaţii cu o pondere de 59,5% faţă de 40,5% pentru femei. Rata dizabilităţii primare la bărbaţi constituie 56 persoane la 10 mii bărbaţi în vîrstă de 18 ani şi peste, iar în cazul femeilor este de 34.

Circa 95 la sută din persoanele cu dizabilitate primară sunt în vîrstă aptă de muncă, peste 60 la sută din ei fiind din mediul rural, iar fiecare al treilea din mediul urban. Numărul persoanelor cu dizabilităţi în vîrstă aptă de muncă este în descreştere faţă de anul 2008 cu circa 3,5%. La 10 mii locuitori în vîrstă aptă de muncă revin circa 49,4 persoane cu dizabilitate primară în vîrstă aptă de muncă.

Figura 2. Persoane cu dizabilitate primară în vîrstă aptă de muncă

În contextul îmbătrînirii populaţiei dizabilitatea devine mai acută pe măsura înaintării în vîrstă. Analiza dizabilităţii pe grupe de vîrstă scoate în evidenţă un număr mai mare al persoanelor cu dizabilităţi după vîrsta de 50 de ani. Cu toate acestea, remarcăm o descreştere continuă din anul 2008 de la 85 la 66 persoane ce revin la 10 mii locuitori cu vîrsta de 50 ani şi peste. Numărul persoanelor cu dizabilităţi rămîne înalt şi pentru segmentul de vîrstă 40-49 de ani, circa 65 persoane la 10 mii de vîrsta respectivă. Acelaşi lucru se prezintă în aspect gender, cele mai multe femei cu dizabilităţi aparţin grupului de vîrstă 40-49 de ani. La 10 mii femei de vîrsta respectivă revin 60 femei cu dizabilitate. Rata dizabilităţii pentru bărbaţii în vîrstă de 50 de ani constituie 100 bărbaţi la 10 mii bărbaţi de vîrsta respectivă.

Figura 3. Rata dizabilităţii primare pe grupe de vîrstă, persoane la 10 mii locuitori

În cazul repartizării persoanelor conform gradului de dizabilitate menţionăm că 11,5% sunt cu dizabilitate severă (gradul I), 60,9% cu dizabilitate accentuată (gradul II) şi 27,5% cu dizabilitate medie (gradul III), ori comparativ cu anul 2008 numărul celor cu dizabilitate medie a crescut cu 2,7%, dar s-a redus în cazul celor cu dizabilitate severă cu 2,9%. Practic, în fiecare zi, 21 persoane sunt recunoscute cu dizabilitate accentuată, circa 10 cu dizabilitate medie şi 4 cu dizabilitate severă.

Figura 4. Repartizarea persoanelor cu dizabilitate primară în vîrstă de 18 ani şi peste după gradul de dizabilitate

În funcţie de mediu de reşedinţă, constatăm un nivel al dizabilităţii primare mult mai mare în mediul rural, 49 persoane la 10 mii locuitori comparativ cu 38 în mediul urban. Comparativ cu anul 2008 în mediul urban s-a redus cel mai mult rata dizabilităţii primare, de la 48 la 38 persoane la 10 mii locuitori. În mediul rural se atestă o pondere mai mare a persoanelor cu dizabilitate severă, iar în mediul urban predomină persoanele cu dizabilităţi accentuate.

Figura 5. Repartizarea persoanelor cu dizabilitate primară în vîrstă de 18 ani şi peste pe medii de reşedinţă la 10 mii locuitori

În funcţie de diagnosticul în baza căruia s-a stabilit dizabilitatea primară, în anul 2012 preponderente sunt bolile aparatului circulator (19,6%), tumorile maligne (19,1%), bolile sistemului nervos (9,7%). De asemenea, anual se stabileşte dizabilitatea primară la peste o mie de persoane din cauza bolilor sistemului osteo-articular, muşchilor şi ţesutului conjunctiv (8,9%), dar şi a tulburărilor mentale şi de comportament (7,9%).

Pentru populaţia din mediul urban în structura dizabilităţii primare predominante rămîn a fi tumorile maligne (21,6%), iar în mediul rural bolile aparatului circulator (18,9%).

Figura 6. Distribuţia persoanelor cu dizabilitate primară după maladiişi mediu de reşedinţă în anul 2012

Dacă ne referim la maladiile care determină gradul de dizabilitate, constatăm că dizabilitatea severă în proporţie de 40 la sută este cauzată de tumorile maligne, fiecare al cincilea caz de bolile aparatului circulator, după care urmează bolile ochiului şi anexelor sale. Dizabilitatea accentuată la fel este stabilită preponderent persoanelor care suferă de tumori maligne şi bolile aparatului circulator, dar într-o proporţie mai mică. În cazul dizabilităţii medii în topul afecţiunilor se plasează bolile aparatului circulator şi cele ale sistemului nervos.

Figura 7. Structura dizabilităţii primare după grade şi nozologii

În funcţie de vîrstă, deasemenea se atestă diferenţe în cauzele care au determinat dizabilitatea persoanelor. Pentru persoanele mai tinere (pînă la 29 ani) dizabilitatea primară a fost stabilită în proporţie de 24 la sută din cauza tulburărilor mentale şi de comportament, după care urmează leziunile traumatice (14%). Dat fiind că structura morbidităţii generale a populaţiei vîrstnice diferă de celelalte categorii de populaţie, respectiv şi dizabiltatea primară este determinată preponderent de maladiile caracteristice mai cu seamă acestei categorii de vîrstă; bolile aparatului circulator (27%) şi tumorile mailgne (21%).

Dizabilitatea repetată şi fără termen

Dizabilitatea repetată reprezintă atribuirea gradului de dizabilitate după expertiza repetată a capacităţilor vitale, fie în scop de apreciere a reabilitării sau agravării stării de sănătate a persoanei. Pe parcursul anului 2012 au fost expertizate repetat 42,1 mii persoane, cu 4,5% mai puţin decît în anul 2011 (43,9 mii persoane). În general numărul persoanelor expertizate repetat s-a diminuat pe parcursul anilor 2008-2012, în timp ce ponderea numărului persoanelor reîncadrate în grad de dizabilitate la reexpertizare a fost relativ constantă – circa 99%.

Figura 8. Încadrarea repetată a persoanelor cu dizabilităţi în grad de dizabilitate, 2008-2012

În anul 2012, gradul de dizabilitate fără termen de expertizare a fost stabilit pentru 5,6% din total persoane cu dizabilitate primară (710 persoane) şi pentru 21,7% (9065 persoane) din cei expertizaţi repetat. Se observă o tendinţă stabilă de diminuare a numărului de persoane cărora li s-a stabilit gradul de dizabilitate fără termen atît pentru încadrarea primară, cît şi încadrarea repetată în grad. Totodată, menţionăm că 17 la sută din persoanele încadrate repetat în grad de dizabilitate fără termen sunt femei în vîrstă de 57 ani şi mai mult şi bărbaţi cu vîrsta 62 ani şi mai mult.

Tabelul 4. Încadrarea persoanelor în grad de dizabilitate fără termen, 2008-2012

2008

2009

2010

2011

2012

Persoane încadrate în grad de dizabilitate primar fără termen, mii

1,1

1,1

0,8

0,7

0,7

Persoane încadrate în grad de dizabilitate repetat fără termen, mii

10,0

9,9

9,3

9,9

9,1

Ponderea în total persoane încadrate în grad de dizabilitate primar, %

8,1

7,4

6,4

5,5

5,6

Ponderea în total persoane încadrate în grad de dizabilitate repetat, %

21,0

21,7

20,8

22,7

21,7

Protecţia socială a persoanelor cu dizabilităţi

În Republica Moldova protecţia socială a persoanelor cu dizabilităţi este asigurată prin intermediul sistemului de asigurări sociale (pensii) şi prestaţii sociale, precum şi prin diferite servicii sociale.

În conformitate cu prevederile legii privind pensiile de asigurări sociale de stat, persoana încadrată într-un grad de dizabilitate cauzat de o boală obişnuită beneficiază de o pensie de dizabilitate dacă îndeplineşte condiţiile de stagiu de cotizare, în raport cu vîrsta la data constatării dizabilităţii. Astfel, mărimea medie a pensiei de dizabilitate4 la 1 ianuarie 2013 a constituit 779,9 lei, iar în funcţie de gradul de dizabilitate mărimea pensiei variază de la 497,1 lei pentru persoanele cu dizabilitate medie pînă la 988,1 lei pentru cele cu dizabilitate severă. Comparativ cu anul 2008 marimea medie a pensiei de dizabilitate a fost majorată în medie cu 42%. Cuantumul mediu al pensiei în general s-a majorat cu 48% faţă de anul 2008.

Figura 9. Cuantumul mediu al pensiei de dizabilitate, lei

Totodată, cuantumul mediu al pensiei pentru persoanele cu dizabilitate severă acoperă valoarea minimului de existenţă pentru populaţia în vîrstă aptă de muncă în proporţie de 62,3% în anul 2012, în timp ce în anul 2008 proporţia dată a constituit 48,1%. Pentru participanţii la lichidarea avariei de la Cernobîl şi militarii în termen mărimea medie a pensiei a constituit 1718,6 lei.

Persoanele cu dizabilităţi conform legislaţiei în vigoare pot beneficia de anumite prestaţii sociale sub formă de compensaţii, alocaţii, îndemnizaţii, ajutor social, etc.

Astfel, persoanele cu dizabilităţi care nu îndeplinesc condiţiile pentru obţinerea dreptului la pensie din bugetul asigurărilor sociale de stat pot beneficia de alocaţii sociale de stat3. În anul 2012, mărimea medie a alocaţiei sociale de stat pentru toate categoriile a constituit 248,2 lei, în creştere cu 25% faţă de anul 2008. Pentru persoanelor cu dizabilităţi severe din anul 2008 se atestă creşteri de circa 29%. De un cuantum mai mare beneficiază copiii cu dizabilităţi severe în vîrstă de pînă la 18 ani şi persoanele cu dizabilităţi severe din copilărie.

Tabelul 5. Mărimea medie a alocaţiei sociale de stat pentru persoanele cu dizabilităţi, lei

2008

2009

2010

2011

2012

Total beneficiari de alocaţii

198,3

222,0

220,3

234,6

248,2

inclusiv pe categorii:

Persoane cu dizabilităţi

82,1

92,4

92,2

99,2

105,6

Dizabilitate severă

103,4

116,5

116,5

124,7

132,9

Dizabilitate accentuată

88,9

100,1

100,3

107,5

114,8

Dizabilitate medie

52,4

59,0

59,1

63,5

67,7

Persoane cu dizabilităţi din copilărie

224,2

252,8

253,0

271,3

290,5

Dizabilitate severă

253,5

285,6

285,7

305,4

326,5

Dizabilitate accentuată

215,2

242,5

242,6

259,8

278,3

Dizabilitate medie

213,6

242,1

242,6

260,5

279,3

Copii cu dizabilităţi în vîrstă de pînă la 18 ani

230,6

259,7

260,1

277,4

297,4

Dizabilitate severă

253,4

285,5

285,6

303,6

325,9

Dizabilitate accentuată

215,1

242,2

242,5

258,0

276,1

Dizabilitate medie

215,0

242,4

242,4

257,8

274,6

În cazul persoanelor cu dizabilitate severă se alocă şi alocaţie pentru îngrijire3. În anul 2012 de această alocaţie, în mărime fixă de 300 lei, au beneficiat 16,5 mii persoane cu dizabilităţi, inclusiv 6,2 mii persoane care îngrijesc de un copil cu dizabilitate severă la domiciliu, 5,9 mii persoane pentru persoanele cu dizabilităţi din copilărie şi 4,4 mii persoane nevăzători.

Persoanele cu dizabilităţi care au participat la război beneficiază de alocaţii lunare de stat. În anul 2012 numărul acestor beneficiari a constituit 3,3 mii persoane cu dizabilităţi. Pentru o persoană cu dizabilitate severă cuantumul acesti alocaţii este de 700 lei, pentru cei cu dizabilitate accentuată – 550 lei şi dizabilitate medie – 475 lei.

Pentru compensarea parţială a călătoriilor în transportul în comun urban, suburban şi interurban de către autorităţile administraţiei publice locale sunt alocate compensaţii pentru transport, cuantumul mediu al căreia constituie 36 lei/lunar pentru persoanele cu dizabilităţi severe şi copii cu dizabilităţi, şi 18 lei/lunar pentru persoanele cu dizabilităţi de gradul II. În anul 2012 au beneficiat de aceste compensaţii 146,5 mii persoane cu dizabilităţi, din care 16% sunt persoane cu dizabilităţi severe, 74,5% cu dizabilităţi accentuate şi 9% copii cu dizabilităţi.

Un alt tip de compensaţii destinate persoanelor cu dizabilităţi este compensaţia anuală pentru deservire cu transport în mărime de de 500 lei anual. În anul 2012, de compensaţie dată au beneficiat 9,1 mii persoane cu dizabilităţi ale aparatului locomotor sau cu 12,2% mai mult comparativ cu anul 2011 (8,1 mii persoane). Aproape fiecare al doilea beneficiar este persoană cu dizabilitate cu afecţiune generală, iar fiecare a cincea persoană este cu dizabiliate din copilărie.

Începînd cu anul 2008 persoanele cu dizabilităţi pot beneficia şi de ajutorul social şi ajutorul pentru perioada rece a anului, care este acordat în scopul asigurării unui venit lunar minim garantat. Pe parcursul anului 2012, circa 37 mii familii cu persoane cu dizabilităţi au beneficiat de ajutor social şi 11,1 mii de ajutor pentru perioada rece.

Figura 10. Numărul familiilor care au beneficiat de ajutor social

Servicii sociale

Pentru a răspunde nevoilor şi provocărilor sociale individuale, familiale sau de grup în Republica Moldova sînt dezvoltate şi activează mai multe tipuri de servicii sociale, inclusiv pentru persoanele cu dizabilităţi.

Servicii sociale primare. Acest tip de servicii presupune acordarea a unei game de servicii la nivel de comunitate. Unul din aceste servicii este Îngrijirea socială la domiciliu, de care beneficiază anual circa 25 mii persoane, inclusiv circa 4 mii persoane cu dizabilităţi, ceea ce constituie 17% din total beneficiari. Totodată, pentru persoanele cu dizabilităţi au fost create 9 echipe mobile, care oferă asistenţă socială, suport psihologic şi medical la domiciliu, iar 19 persoane cu dizabilităţi severe au beneficiat de asistenţă personală din partea A.O. Keystone Moldova.

Un alt tip de servicii sociale primare de care beneficiază persoanele cu dizabilităţi sunt cantinele de ajutor social, care oferă prînzuri persoanelor defavorizate pentru o perioadă de cel mult 30 zile în trimestru. În anul 2012 în cadrul acestor cantine au fost deservite 1,2 mii persoane cu dizabilităţi. Costul mediu al unui prînz, conform estimărilor efectuate, constituie 15,4 lei/persoană/zi.

Tabelul 6. Beneficiari de servicii sociale prmare, anul 2012

Total beneficiari, mii persoane

inclusiv persoane cu dizabilităţi, mii persoane

Serviciul de îngrijire socială la domiciliu

25,5

4,4

Cantine de ajutor social

5,9

1,2

Centru comunitar (multifuncţional) de asistenţă socială

12,1

1,4

Echipe mobile

0,6

0,3

Servicii sociale specializate. Aceste servicii sunt în proces de dezvoltare şi pot fi prestate atît la nivel comunitar, precum şi la nivel raional sau naţional. În anul 2012, în republică activau 117 instituţii sociale, din care 28 de centre de zi, 9 centre de plasament temporar, 43 centre mixte, 4 centre de reabilitare socio-medicală şi 33 centre de plasament de lungă durată care au prestat servicii sociale pentru 7218 persoane/familii adulte şi cu dizabilităţi. Reabilitarea persoanelor cu dizabilităţi se efectuează şi în cele 2 centre din subordinea MMPSF, Centrul de reabilitare „Victoria” şi Centrul republican pentru pentru recuperarea sănătăţii „Speranţa”.

Pentru familiile şi copiii în situaţie de risc de asemenea sunt disponibile mai multe tipuri de servicii specializate. În anul 2012, 763 copii cu dizabilităţi au beneficiat de serviciile centrelor de zi pentru copii, iar 120 copii au beneficiat de serviciile centrelor de plasament temporar. Totodată, 19 copii cu dizabilităţi severe au beneficiat de serviciul specializat Respiro, care oferă asistenţă timp de 24 ore pe o perioadă maxim de 30 zile pe an.

Servicii sociale cu specializare înaltă. Pentru persoanele cu dizabilităţi în cadrul Centrului Republican Experimental Protezare, Ortopedie şi Reabilitare (CREPOR) sînt oferite servicii pentru circa 42 mii persoane cu dizabilităţi. Aceste servicii includ servicii de asigurare cu mijloace ajutătoare tehnice şi servicii de reabilitare medicală. Serviciile de specializare înaltă sunt prestate şi în cele 6 instituţii rezidenţiale destinate persoanelor cu dizabilităţi, unde anual sunt plasate circa 1,7 mii persoane cu dizabilităţi mintale (intelectuale şi psiho-sociale). Durata medie de aflare a unei persoane în instituţiile date în medie de circa 9,7 ani în internatele psihoneurologice şi de 7,6 ani în cele de tip somatic. În cazul copiilor cu dizabilitate funcţionează 2 case internat pentru copii cu deficienţe mintale, în cadrul cărora în anul 2012 au fost oferite servicii pentru 581 copii.

Copii cu dizabilitate rămaşi fără ocrotire părintească

La sfîrşitul anului 2012 în evidenţa organelor de asistenţă socială se aflau circa 16,0 mii copii rămaşi fără ocrotire părintească, inclusiv 4,8% cu dizabilităţi. În proporţie de 73,5 la sută din copiii cu dizabilităţi rămaşi fără ocrotire părintească sunt din mediul rural, comparativ cu 26,5 la sută din mediul urban. Numărul de fete este aproape egal cu cel al băieţilor. Aproape fiecare al treilea copil este din grupa de vîrstă 11-15 ani, iar fiecare al treilea este din grupa de vîrstă 7-10 ani.

Menţionăm că la sfîrşitul anului 2012, din 8,4 mii copii plasaţi sub tutelă/curatelă, 65 copii erau cu dizabilităţi, iar din 319 copii plasaţi în serviciul asistenţă parentală profesionistă, 21 copii erau cu dizabilităţi. Totodată, în cele 86 case de copii de tip familial sunt plasaţi 351 copii, inclusiv 10 copii cu dizabilitate.

Nivelul de trai al gospodăriilor cu persoane cu dizabilităţi

Conform datelor Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice, persoanele cu dizabilitate îşi apreciază starea de sănătate ca fiind rea şi foarte rea în proporţie de 67%. Fiecare a treia persoană menţionează o stare de sănătate satisfăcătoare, iar 1,1% - foarte bună sau bună. Cel mai des îşi percep starea de sănătate ca fiind rea şi foarte rea persoanele cu dizabilitate severă (85,5%) şi copiii cu vîrsta 0-17 ani cu dizabilităţi medii.

Doar 43% din persoanele cu dizabilitate în vîrstă de 15 ani şi peste sînt ocupate în cîmpul muncii. Nvelul de ocupare al persoanelor cu dizabilităţi este determinat de gradul de severitate, astfel încît în cazul persoanelor cu dizabilitate medie sunt ocupate 71,5%, persoanele cu dizabilitate accentuată în proporţie de 44,2%, iar cele cu dizabilitate severă -11,9%.

După statutul ocupaţional, preponderent persoanele cu dizabilităţi lucrează pe cont propriu în agricultură (68,9%), numărul acestora fiind dublu comparativ cu persoanele fără dizabilităţi şi caracteristic preponderent persoanelor din mediul rural (79,9%), iar în mediul urban predomină populaţia cu statut de salariat (58,9%).

Figura 11. Structura persoanelor cu dizabilităţi după statutul socio-economic în anul 2012

În anul 2012 din total gospodării, 15% au avut în componenţa lor cel puţin o persoană cu dizabilitate. Din aceste gospodării, 17,5% erau formate doar din persoane cu dizabilităţi, iar restul 82,5% fiind gospodării în componenţa cărora erau şi alte persoane. Majoritatea gospodăriilor cu persoane cu dizabilităţi sunt gospodăriile în componenţă cărora persoană cu dizabilitate este un adult şi doar în cazul a 7,3% din gospodării, persoana cu dizabilităţi este copilul. În cazul a 8 la sută din gospodării, în componenţă acestora erau 2 persoane cu dizabilităţi, fiind înregistrate şi cazuri cu 3 persoane şi mai mult (0,8% din total gospodării cu persoane cu dizabilităţi).

În general, gospodăriile cu persoane cu dizabilităţi se dovedesc a fi în condiţii mai puţin avantajoase cu referire la nivelul de dotare şi confort al locuinţelor. Astfel, aceste gospodării dispun de apeduct în interiorul locuinţei în proporţie de 52% comparativ cu 56% în cazul gospodăriilor fără persoane cu dizabilităţi, grup sanitar în interiorul locuinţei (WC) este disponibil pentru 30% comparativ cu 40%.

Prezenţa a cel puţin o persoană cu dizabilitate în gospodărie influenţează nivelul de trai al acesteia. Astfel, gospodăriile care nu au în componenţă persoane cu dizabilităţi mai frecvent apreciază nivelul de trai ca fiind foarte bun sau bun (11,6%), pe cînd cele cu persoane cu dizabilităţi mai rar apreciază nivelul de trai ca fiind bun sau foarte bun (7,7%). La fel e şi în cazul aprecierii nivelului de trai comparativ cu anul precedent, unde ponderea celor care trăiesc mai rău este semnificativ mai mare pentru gospodăriile cu cel puţin o persoană cu dizabilităţi (41,9% faţă de 30,8% gospodării fără persoane cu dizabilităţi).

În anul 2012, în Republica Moldova circa 19% din gospodăriile cu copii erau la limita sărăciei. Cele mai înalte rate ale sărăciei au fost înregistrate la gospodăriile care aveau în componenţă cel puţin un copil cu dizabilităţi (20,7%). La gospodăriile fără copii rata sărăciei a constituit 15,9%, iar prezenţa a cel puţin o persoană cu dizabilităţi sporeşte creşterea ratei acesteia pînă la 16,1%. Rata sărăciei diferă şi în funcţie de gradul de dizabilitate al persoanei: de la 12,4% pentru gospodăriile cu persoane cu dizabilitate medie pînă la 19,1% pentru gospodăriile cu persoane cu dizabilitate severă. Analiza sărăciei gospodăriilor cu persoane cu dizabilităţi în funcţie de mediul de reşedinţă denotă, în general, o rată a sărăciei mai mare în rîndul gospodăriilor din mediul rural. Cît priveşte gospodăriile cu copii cu dizabilităţi, se observă o rată mai mare a sărăciei în mediul urban.

Note:

1 Raportului Mondial privind Dizabilitatea, http://apps.who.int/iris/bitstream/10665/44575/20/9789730135978_rum.pdf
2 Conform legii Nr.60 din 30.03.2012, gradele I, II şi III se echivalează cu dizabilitatea severă, accentuată şi dizabilitatea medie.
3 Legea nr. 499-XIV din 14.07.1999
4 Cu excepţia pensionarelor participanţi la lichidarea avariei de la Cernobîl şi a militarelor în termeni.

Persoană de contact:
Ala Negruţa
şef al direcţiei statistica serviciilor sociale şi condiţiilor de trai
tel. 0 22 40 30 78

 
 
 
 
Prima Contact Harta
 
Comunicate de presă  / Banca de date statistice  / Statistici pe domenii  / Produse şi servicii  / Recensăminte  / Metadate  / Standardul SDDS al FMI  / e-Raportare  / Formulare și clasificări  / Despre BNS  / Transparenţa în procesul decizional  / Cooperare internaţională  / Noutăţi şi evenimente  / Referinţe utile  / Achiziţii publice  / Funcţii vacante
Sus
29618 vizitatori în decurs de 30 zile
 
Copyright © 2018 BIROUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ
Condiții de utilizare
TRIMARAN - IT Solutions Company // web, interactive, motion and software development solutions // http://www.trimaran.md, B2B and B2C solutions  /  Branding & Graphic Design Services / Website Design and Development  /  E-Commerce Systems / Software Application Architecture and Development / Multimedia solutions  /  2D/3D modeling & animation solutions / Video & Post Production / contact@trimaran.md
Creat de Trimaran