Activitatea de cercetare-dezvoltare în anul 2010

Activitatea de cercetare-dezvoltare în anul 20101

Biroul Naţional de Statistică comunică datele privind activitatea de cercetare-dezvoltare (CD) în anul 2010.

Activitatea de CD2 în anul 2010 s-a desfăşurat în 62 unităţi, din care 38 institute şi/sau centre de cercetare, 12 instituţii de învăţămînt superior şi 12 – alte tipuri de unităţi. Din totalul unităţilor, 51 unităţi sau 82,3% fiind în proprietatea statului.

Salariaţii din activitatea de CD3. La 31 decembrie 2010, în domeniul CD activau 5114 salariaţi (din care 52,2% femei) sau cu 5,7% mai puţin comparativ cu 31 decembrie 2009.

După nivelul de pregătire salariaţii din activitatea de CD se repartizează astfel: 3940 persoane au studii superioare (77,0% din total), 476 persoane – studii medii de specialitate (9,3%), iar 698 persoane – alte forme de pregătire (13,6%).

Tabelul 1. Salariaţi din activitatea de cercetare-dezvoltare pe categorii de ocupaţii, în 2009 2010

2009

2010

Totalpersoane

din carefemei

Totalpersoane

din carefemei

Total

5424

2801

5114

2670

inclusiv:

cercetători

3561

1685

3267

1530

tehnicieni

337

231

369

251

personal auxiliar

830

491

862

520

alţii

696

394

616

369

Pe categorii de ocupaţii, majoritatea salariaţilor care au desfăşurat activitatea de CD este formată din cercetători, respectiv 3267 persoane sau 63,9% din total salariaţi. Totodată, din numărul total de salariaţi încadraţi în activitatea de CD, 369 sunt tehnicieni (7,2%), 862 reprezintă personalul auxiliar (16,9%) şi 616 – lucrătorii care execută funcţii legate de activitatea organizaţiei în general (12,0%).

Structura cercetătorilor pe grupe de vîrstă denotă unele schimbări în favoarea categoriei de vîrstă 25–34 ani (20,3% faţă de 17,9% în 2009) şi respectiv, descreşterea ponderii pentru grupele de vîrstă 35–44 ani (15,1% faţă de 16,1%) şi 45–54 ani (19,0% faţă de 20,3%).

Figura 1. Structura cercetătorilor pe grupe de vîrstă în anul 2010

RD_2010_1.png

Pe domenii ştiinţifice, se menţine o pondere superioară a cercetătorilor în domeniul ştiinţelor naturale (34,7% faţă de 31,1% în anul 2009), fiind urmat de domeniile ştiinţelor agricole (15,2% faţă de 16,2%), ştiinţelor tehnice (14,8% faţă de 17,0%) şi ştiinţelor medicale (14,6% faţă de 13,3%).

Tabelul 2. Cercetători pe domenii ştiinţifice, în 2009 2010

2009

2010

cercetători

din care femei

cercetători

din care femei

Total

3561

1685

3267

1530

din care:

ştiinţe naturale

1106

526

1134

498

ştiinţe tehnice

604

161

482

159

ştiinţe medicale

474

260

478

252

ştiinţe agricole

578

277

496

230

ştiinţe sociale

415

257

314

203

ştiinţe umanistice

384

204

363

188

Din totalul cercetătorilor, ponderea persoanelor cu grad ştiinţific este de 51,0%, comparativ cu 49,3% în anul 2009. În cazul femeilor cercetător, ponderea persoanelor cu grad ştiinţific este de 42,4% comparativ cu 39,9% în anul 2009.

Tabelul 3. Cercetători cu grad ştiinţific pe domenii ştiinţifice, în 2009 2010

2009

2010

doctor habilitat

doctor în ştiinţe

doctor habilitat

doctor în ştiinţe

cercetători

din carefemei

cercetători

din care femei

cercetători

din care femei

cercetători

din care femei

Total

382

59

1374

614

378

59

1288

590

din care:

ştiinţe naturale

151

21

483

221

148

21

479

219

ştiinţe tehnice

26

1

114

11

23

0

83

9

ştiinţe medicale

75

12

214

106

75

14

211

108

ştiinţe agricole

38

3

173

63

39

1

179

62

ştiinţe sociale

38

12

192

109

35

12

149

91

ştiinţe umanistice

54

10

198

104

58

11

187

101

Domeniul ştiinţelor tehnice faţă de celelalte domenii ştiinţifice este caracterizat prin cea mai mică pondere a cercetătorilor cu grad ştiinţific (22,0% din total cercetători).

Repartizarea pe grupe de vîrstă a cercetătorilor cu grad ştiinţific de doctor, relevă că fiecare al zecelea este cercetător tînăr (pînă la 35 ani) şi practic fiecare al doilea este în vîrstă de peste 55 de ani. Totodată, la femei cercetător cu grad ştiinţific de doctor se relevă o pondere mai mare pentru persoanele în vîrstă de pînă la 55 ani, iar în cazul bărbaţilor – pentru vîrste de peste 55 de ani.

Figura 2. Structura cercetătorilor cu grad ştiinţificpe grupe de vîrstă şi sexe în anul 2010

RD_2010_2.png

În ceea ce priveşte distribuţia pe grupe de vîrstă a doctorilor habilitaţi, ponderea majoritară o deţin cei cu vîrsta peste 54 ani (83,6%).

Cheltuielile pentru activitatea de CD4. În anul 2010, cheltuielile pentru activitatea de CD îndeplinită cu forţele proprii au constituit 316,2 milioane lei. Unităţilor de stat cu activitate în domeniul CD, le revine 289,2 milioane lei sau 91,5% din total cheltuieli pentru CD.

Din total cheltuieli pentru activitatea de CD, cheltuielile curente reprezintă 92,3% sau cu 3,6 puncte procentuale mai mult comparativ cu anul 2009.

Tabelul 4. Cheltuieli efectuate pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, în 2009 2010 (milioane lei)

2009

2010

Total cheltuieli

din care în unităţile de stat

Total cheltuieli

din care în unităţile de stat

Total

317,6

296,5

316,2

289,2

Cheltuieli curente

281,8

260,9

291,9

265,2

Cheltuieli capitale

35,8

35,6

24,3

24,0

Structura cheltuielilor curente pe componente relevă că, cea mai mare pondere revine cheltuielilor de personal, respectiv 73,2%, însumînd 213,7 milioane lei, sau cu 3,8 milioane lei mai puţin comparativ cu anul 2009.

Figura 3. Structura cheltuielilor curente pe componente, pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, în 2009 2010

RD_2010_3.png

În anul 2010, cheltuielile capitale în proporţie de 70 la sută au avut drept destinaţie procurarea de echipamente. În termeni absoluţi, pentru echipamente s-a cheltuit cu 8,2 milioane lei mai puţin comparativ cu anul 2009, în schimb componenta alte cheltuieli capitale s-a majorat cu 0,3 milioane lei.

Figura 4. Structura cheltuielilor capitale pe componente, pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, în 2009 2010

RD_2010_4.png

Din total cheltuieli curente, 55,7% au fost realizate în domeniul cercetării aplicative (+3,6 puncte procentuale faţă de anul 2009), 28,4% în cercetarea fundamentală (-1,8 p.p.) şi 15,9% au avut drept destinaţie dezvoltarea tehnologică (respectiv -1,8 p.p.).

Distribuţia cheltuielilor curente pe domenii ştiinţifice se prezintă astfel: ştiinţe naturale – 35,6%, tehnice – 19,5%, agricole – 19,2%, medicale – 10,6%, umanistice – 8,2%, sociale – 6,9%.

Tabelul 5. Cheltuielile curente pe domenii ştiinţifice în anul 2010milioane lei

Total

inclusiv:

ştiinţenaturale

ştiinţetehnice

ştiinţemedicale

ştiinţeagricole

ştiinţesociale

ştiinţe umanistice

Cheltuieli curente pentru cercetări şi elaborări

291,9

103,8

57,0

31,0

56,1

20,2

23,8

inclusiv:

cercetări fundamentale

82,9

45,2

1,9

5,6

3,7

8,2

18,3

cercetări aplicative

162,7

53,6

16,7

25,4

49,5

12,0

5,5

dezvoltare tehnologică (elaborări)

46,3

5,0

38,4

2,9

Notă:

1 Informaţia espre prezentată fără datele raioanelor din partea stîngă a Nistrului şi mun. Bender.
2 Conform recomandărilor internaţionale (Manualul Frascati, OECD, ediţia 2002) în activitatea de cercetare-dezvoltare nu se include: pregătirea cadrelor, activitatea de producţie, activitatea organelor de gestionare, servicii ştiinţifice şi tehnologice (inclusiv biblioteca).
3 În numărul total al salariaţilor nu se includ persoanele cu contract de muncă suspendat şi cumularzii externi. Totodată, sunt incluse persoanele care paralel cu activitatea didactică şi practica medicală au executat cercetări ştiinţifice în instituţiile de bază în care activează.
4 Cheltuieli efective

Persoană de contact:
Ala Negruţa
şefa direcţiei statistica socială şi a nivelului de trai
tel. 40 30 78


Distribuie
  • Raportează o greșeală. Selectați textul dorit și tastați CTRL+ENTER