RO RU EN
Benzi RSS
Actualizat la: 21.09.2018
Prima / Comunicate de presă / Nivelul infracţionalităţii în Republica Moldova în anul 2017
Nivelul infracţionalităţii în Republica Moldova în anul 2017
28.02.2018
Versiune tipar

Nivelul infracţionalităţii în Republica Moldova în anul 2017

Biroul Naţional de Statistică prezintă informaţia privind situaţia infracţionalităţii în anul 2017.

Numărul infracţiunilor înregistrate este în scădere

Conform informaţiei Ministerului Afacerilor Interne în anul 2017, pe teritoriul republicii au fost înregistrate 35,6 mii infracţiuni, înregistrînd o scădere de 15,0% faţă de anul precedent, iar comparativ cu anul 2013 nivelul infracţionalităţii a scăzut cu 6,8%. Rata infracţionalităţii constituie 100 infracţiuni la 10 mii locuitori comparativ cu 107 infracţiuni în anul 2013.

Figura 1. Rata infracţionalităţii, 2013 -2017

Nivelul infracţionalităţii este mai mare în mediul urban

Cea mai mare rată a infracţionalităţii rămîne a fi înregistrată în localităţile urbane şi mai cu seamă în mun. Chişinău - 136 infracţiuni la 10 mii locuitori şi mun. Bălţi - 115 infracţiuni la 10 mii locuitori. Fiecare a treia infracțiune (31% din total infracţiuni) a avut loc în mun. Chişinău, rata infracţionalităţii depăşind nivelul mediu pe ţară de 1,4 ori.

În raioanele Criuleni, Cahul şi Ialoveni este înregistrat cel mai mare nivel al infracţionalităţii

În anul 2017, o rată mai mare a infracţionalităţii s-a înregistrat în Criuleni (112 infracţiuni la 10 mii locuitori), Cahul (97 infracţiuni la 10 mii locuitori) şi Ialoveni (94 infracţiuni la 10 mii locuitori). Un nivel mai mic al infracţionalităţii se atestă în Sîngerei (57 infracţiuni la 10 mii locuitori), dar și Glodeni, Șoldănești (cîte 49 infracţiuni la 10 mii locuitori).

Fiecare a cincea infracţiune este din categoria celor excepţional de grave, deosebit de grave şi grave

Circa 22% din infracţiunile înregistrate sunt excepţional de grave, deosebit de grave şi grave, inclusiv 3,1% revin infracţiunilor excepţional de grave şi deosebit de grave, iar 18,4% revin celor grave. În ultimii 5 ani se înregistrează o scădere a infracţiunilor deosebit de grave (-17%), a celor mai puţin grave (-9%) şi uşoare (-6%). La 10 mii locuitori, în medie revin 21,5 infracţiuni grave, cele mai multe infracţiuni fiind înregistrate în mun. Chişinău (33 cazuri la 10 mii locuitori).

Figura 2. Numărul infracţiunilor grave1 în total infracţiuni înregistrate, 2013-2017

Aproape fiecare a patra infracţiune este comisă în locuri publice, iar fiecare a şasea este comisă de către persoane în vîrstă aptă de muncă, dar fără ocupaţie

Fiecare a patra infracţiune a fost săvîrşită în locuri publice, iar cu aplicarea armelor de foc, explozivelor şi grenadelor au fost săvîrşite 131 infracţiuni, inclusiv în 31 cazuri de huliganism, 21 cazuri de vătămări intenţionate, 13 cazuri de omor şi 8 cazuri de tîlhării. Din numărul total de infracţiuni înregistrate, 17,3 % sunt săvîrşite de persoane în vîrstă aptă de muncă, dar fără ocupaţie comparativ cu 16,2% în anul 2016.

Numărul infracţiunilor săvîrşite de minori este în descreştere

În anul 2017, de către minori sau cu participarea acestora au fost comise 2,2% din total infracţiuni înregistrate. Comparativ cu anul precedent se remarcă o reducere cu 15,2% a infracţiunilor săvârşite de minori, în special a infracţiunilor privind viaţa sexuală şi contra patrimoniului. La 100 mii copii în vîrstă de pînă la 18 ani revin circa 117 infracţiuni comise de minori, comparativ cu 163 în anul 2013. Cel mai mare nivel al ratei infracţionalităţii juvenile din ultimii 5 ani s-a înregistrat în anul 2014. Minorii cel mai frecvent sunt implicaţi în săvîrşirea furturilor, cu o pondere de 69,8%, după care urmează jafurile –6,8% şi huliganismul –3,5%.

Tabelul 1. Infracţionalitatea juvenilă, 2013-2017

 

2013

2014

2015

2016

2017

Infracţiuni săvîrşite de minori

1 142

1 166

998

941

798

inclusiv:

 

 

 

 

 

de către fete

89

84

78

78

103

de către băieţi

1 053

1 082

920

863

695

Rata infracţionalităţii juvenile, cazuri la 100 mii copii cu vîrsta 0-17 ani

163

167

144

137

117

Fiecare a doua infracţiune este contra patrimoniului, iar fiecare a șasea în domeniul transporturilor

În structura infracţiunilor înregistrate, fiecare a doua infracţiune este comisă contra patrimoniului (48,4%), după care urmează infracţiunile în domeniul transporturilor (17,4%), infracţiunile contra securităţii publice şi cele contra autorităților publice cîte 4,6%.

Figura 3. Structura infracţiunilor înregistrate după categorii, în anul 2017

Mai multe infracţiuni contra sănătății și autorităților publice, dar mai puţine contra patrimoniului, familiei şi minorilor

În anul 2017 au fost înregistrate mai multe infracţiuni contra sănătății publice comparativ cu anul precedent, în special s-a majorat numărul infracțiunilor legate de droguri (+10,1%). De asemenea, a crescut numărul infracţiunilor contra autorităților publice (+2,7%), inclusiv a trecerii ilegale a frontierei (+16,1%) şi a infracţiunilor privind organizarea migrării ilegale (de 1,5 ori). În acelaşi timp, au fost înregistrate mai puţine cazuri de infracţiuni contra patrimoniului (-23,2%), infracţiuni contra familiei şi minorilor (-44,2%) şi contra securității publice (-15,4%).

Fiecare a doua persoană a decedat în accidente rutiere şi fiecare a cincea din cauza omorurilor

În anul 2017, numărul persoanelor decedate în urma infracţiunilor înregistrate a constituit 585 persoane. Astfel, aproape fiecare a doua persoană a decedat în urma accidentelor rutiere (41,4%), urmat de decesul din cauza omorurilor (19,5%) şi vătămărilor intenţionate (9,7%). Cele mai multe persoane au decedat în rezultatul infracţiunilor grave - 484 persoane.

Tabelul 2. Persoane decedate în urma infracţiunilor înregistrate, 2013-2017

 

2013

2014

2015

2016

2017

Total persoane decedate

698

663

596

642

585

inclusiv:

 

 

 

 

 

Excepţional de grave

65

59

72

84

63

Deosebit de grave

214

218

164

171

123

Grave

269

281

260

279

298

Puţin grave

100

100

98

103

98

Uşoare

50

5

2

5

3

Cel mai des victime ale violenței domestice sunt femeile, în special cele de 35-64 ani

În anul 2017, în urma violenței domestice au suferit 760 persoane, 73% din victime fiind femei. Atît femeile cît și bărbații devin victime preponderent la vîrsta de 35-64 ani. Totodată, ponderea băieților de 0-17 ani care suferă în urma violenței domestice este dublă față de cea a fetelor, 17,9% față de 7,8 %.

Figura 4. Structura persoanelor care au suferit în urma violenței domestice pe sexe, 2015-2017

Numărul persoanelor care au comis infracţiuni este în scădere, iar cei mai mulți infractori sunt bărbați

În anul 2017 au fost relevate 15,7 mii persoane care au comis infracţiuni, în scădere cu 10,4% comparativ cu anul precedent. Rata persoanelor care au comis infracţiuni a înregistrat o valoare medie de 443 infractori la 100 mii populaţie, faţă de 495 infractori în anul precedent. La 100 mii copii în vîrstă de pînă la 18 ani revin în medie 203 infractori.

Cel mai înalt nivel al infracţionalităţii este înregistrat în rîndul bărbaţilor, femeile constituind o cotă mai mică în numărul persoanelor care au comis infracţiuni (8,0%). Femeile sunt implicate în comiterea infracţiunilor grave în proporţie de 20,2% din totalul femeilor, comparativ cu 17,1% din bărbaţi. La 100 mii femei revin în medie 68 femei care au comis infracţiuni, iar în cazul bărbaţilor acest indicator constituie 848 persoane. Bărbaţii sunt implicaţi mai mult în săvîrşirea infracţiunilor în domeniul transporturilor, huliganism, iar femeile în săvîrşirea furturilor, escrocheriilor şi infracțiunilor legate cu droguri.

Tabelul 3. Numărul persoanelor relevate care au comis infracţiuni, 2015-2017

 

2015

2016

2017

2017 în % faţă de 2016

Total

17 162

17 576

15 745

89,6

inclusiv:

 

 

 

 

Femei

1 322

1 317

1 262

95,8

Minori2

1 438

1 490

1 384

92,9

Persoane în vîrstă aptă de muncă, dar fără ocupaţie

9 100

9 401

8 081

86,0

În grup

1 521

1 641

1 416

86,3

În stare de ebrietate

2 740

2 850

3 383

118,7

Au săvîrşit infracţiuni pentru prima dată

16 632

16 844

14 924

88,6

Anterior au comis infracţiuni

530

732

821

112,2

Femeile comparativ cu bărbaţii încalcă legea la o vîrstă mai înaintată

Astfel, cel mai frecvent comit infracţiuni femeile în vîrstă de 30 şi mai mulţi ani (55,7%) şi cele în vîrstă de 18-24 ani (21,3%), iar în cazul bărbaţilor acest indicator constituie 48,3% şi 25,7%. Circa 27,8% din bărbaţi şi 5,1% din femei în vîrstă de 30 ani şi peste au fost în stare de ebrietate în momentul săvîrşirii infracţiunii, cel mai frecvent aceştia au comis infracţiuni în domeniul transportului.

Persoane condamnate

În medie în fiecare zi circa 29 persoane sunt condamnate, inclusiv 27 bărbaţi

Numărul persoanelor condamnate în anul 2017 a constituit 10,5 mii persoane, ceea ce înseamnă că în fiecare zi 29 persoane sunt condamnate. Comparativ cu anul precedent numărul lor s-a majorat cu 4,2%.

Figura 5. Persoane condamnate la 10 mii locuitori, 2013-2017

La 10 mii locuitori în medie revin 29,5 condamnaţi, cu 3 condamnaţi mai mult comparativ cu anul 2013. Femeile deţin o cotă de 6,0% în numărul total al condamnaţilor, iar la 10 mii femei revin în medie 3,4 femei condamnate comparativ cu 57,6 bărbaţi condamnaţi la 10 mii bărbați. Rata minorilor condamnaţi înregistrează un nivel de 5,5 condamnaţi la 10 mii copii de 0-17 ani.

Cel mai des infractorii sunt condamnaţi pentru infracţiuni în domeniul transporturilor, furturi şi infracțiuni legate de droguri

Figura 6.Structura condamnaţilor după principalele categorii de infracţiuni, în anul 2017

În majoritatea cazurilor delicvenţii au fost condamnaţi pentru infracţiuni în domeniul transporturilor –31,4%, savîrşirea furturilor – 14,3%, infracţiuni legate de droguri – 7,2%, acte de huliganism –7,1%, precum și infracțiuni contra autorităților publice și jafuri - cîte 3,9%, etc.

Munca neremunerată în folosul comunității, condamnarea condiţionată şi amenda sunt principalele pedepse aplicate

Cel mai frecvent au fost aplicate următoarele pedepse: munca neremunerată în folosul comunității –2708 persoane (25,9%), condamnarea condiţionată - 2634 persoane (25,2%), aplicarea amenzii – 2482 persoane (23,7%), privaţiunea de libertate - 2219 persoane (21,2%). În cazul minorilor predomină condamnarea condiţionată (42,2%), după care urmează privaţiunea de libertate (24,1%) şi munca neremunerată în folosul comunităţii (15,6%).

Femeile într-o măsură mai mare sunt condamnate condiţionat comparativ cu bărbaţii

În anul 2017 condamnarea condiţionată a fost stabilită pentru 38 la sută din femei, comparativ cu 24 la sută din bărbaţi. Totodată, pe lîngă amendă şi închisoare, fiecare al patrulea bărbat condamnat a fost pedepsit cu munca neremunerată în folosul comunităţii, iar în cazul femeilor această pedeapsă a fost stabilită pentru 11 la sută din femei condamnate.

Tabelul 4. Repartizarea condamnaţilor după principale tipuri de pedepse stabilite de instanţele judecătoreşti,2015-2017

 

2015

2016

2017

Total

inclusiv:

Total

inclusiv:

Total

inclusiv:

femei

minori

femei

minori

femei

minori

Total condamnaţi

11 682

721

374

10 038

637

335

10 460

625

377

inclusiv:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Închisoare

2 245

127

62

2 157

131

78

2 219

114

91

Amendă

3 708

218

33

3 229

188

33

2 482

179

21

Condamnare condiţionată

3 208

283

185

2 700

227

187

2 634

238

159

Suspendarea executării pedepsei

7

7

-

9

9

-

14

6

-

Muncă neremunerată în folosul comunităţii

2 194

69

38

1 636

70

29

2 708

66

59

Alte pedepse

320

17

56

307

12

8

403

22

47

Cei mai mulți condamnați ce revin la 10 mii locuitori sunt în raioanele Hîncești, Bălți și Ștefan-Vodă

În regiunea Nord, cei mai mulți condamnați au fost în raioanele Bălți (39,9 condamnați la 10 mii locuitori) și Dondușeni (36,3 condamnați la 10 mii locuitori), în Centru în raioanele Hîncești și Ialoveni (41,2 și respectiv 35,4 condamnați la 10 mii locuitori), iar la Sud în raioanele Ștefan Vodă și Cimișlia (38,7 și respectiv 31,9 condamnați la 10 mii locuitori).

Pedeapsa cu închisoare a fost preponderent aplicată pentru cei care au comis omoruri și jafuri

În anul 2017, numărul persoanelor care îşi ispăşesc pedeapsa în instituţiile penitenciare s-a majorat cu aproximativ 17,4% comparativ cu anul 2013. Totodată, din total persoane deţinute circa 7,8% sunt femei. La 100 mii locuitori revin în medie 177 persoane deţinute. Cazurile de omor au determinat pedeapsa cu închisoare pentru 1442 persoane, acestea fiind urmate de persoanele care au comis jafuri - 748 persoane. Ceilalţi au fost condamnaţi pentru infracțiuni legate de droguri – 734 persoane, furt - 601 persoane, vătămare intenţionată gravă - 589 persoane, tîlhării - 557 persoane, iar pentru viol și huliganism - 589 și respectiv 486 persoane.

Tabelul 5. Numărul deţinuţilor în instituţiile penitenciare după tipul infracţiunii săvîrşite, 2013 - 2017

 

2013

2014

2015

2016

2017

 

Total

Inclusiv minori

Total

Inclusi minori

Total

Inclusiv minori

Total

Inclusiv minori

Total

Inclusiv minori

Total deţinuţi

5 363

75

5 760

59

6 334

39

6 377

30

6 294

34

inclusiv:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Omor

1 261

20

1 461

17

1 501

13

1 568

6

1 442

10

Vătămări intenţionate grave

637

-

563

1

604

-

537

3

669

2

Viol

502

15

536

11

626

9

604

8

589

11

Furt

747

18

625

15

643

7

677

6

601

7

Jaf

427

16

473

14

538

9

526

6

748

3

Tîlhării

594

-

580

1

597

1

488

1

557

1

Huliganism

119

1

104

-

162

-

154

-

486

-

Infracţiuni legate de droguri

319

-

286

-

351

-

340

-

734

-

Altele

757

5

1 132

-

1 312

-

1 483

-

468

-

Persoanele deţinute preponderent au termenul de ispăşire a pedepsei de la 5 pînă la 10 ani

Conform perioadei de ispăşire a pedepsei, 36 la sută din deţinuţi ispăşesc termenul de la 5 la 10 ani privaţiune de libertate. Pe parcursul anului 2017, în detenţie pe viaţă se aflau cu 4,2% mai multe persoane comparativ cu anul precedent. Totodată, numărul minorilor deţinuţi în instituţiile penitenciare de tip închis a constituit 34 persoane şi a crescut cu 13,3% comparativ cu anul precedent. Minorii deţinuţi în penitenciare în proporţie de 32 la sută îşi ispăşesc pedeapsa pentru comiterea violurilor – 11 minori, pentru omor - 10 minori (29,4%), iar pentru furturi și jaf cîte 20,6% și respectiv 8,8%.

Figura 7. Structura deținuților după vîrstă și sexe, în anul 2017

În funcție de vîrsta deținuților constatăm că femeile au o vîrstă mai înaintată comparativ cu bărbații, fiecare al treilea bărbat deținut va avea vîrsta de 20-29 ani iar fiecare a doua femeie deținută va avea între 30-39 ani. Totodată, nici o femeie în vîrstă de pînă la 20 ani nu este deținută în timp ce 4,7% din bărbații deținuți au sub 20 ani.

 

Anexă:

Notă:

1 Infracţiunile grave reprezintă suma infracţiunilor excepţional de grave, deosebit de grave şi grave.
2 Cifrele pentru anii precedenţi au fost rectificate şi se referă la minori cu vîrsta 0-17 ani.
          

Persoană de contact:
Liubovi Stoianov
şef al direcţiei statistica serviciilor sociale şi condiţiilor de trai
tel. 0 22 73 15 68

 
 
 
 
Prima Contact Harta
 
Comunicate de presă  / Banca de date statistice  / Statistici pe domenii  / Produse şi servicii  / Recensăminte  / Metadate  / Standardul SDDS al FMI  / e-Raportare  / Formulare și clasificări  / Despre BNS  / Transparenţa în procesul decizional  / Cooperare internaţională  / Noutăţi şi evenimente  / Referinţe utile  / Achiziţii publice  / Funcţii vacante
Sus
23433 vizitatori în decurs de 30 zile
 
Copyright © 2018 BIROUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ
Condiții de utilizare
TRIMARAN - IT Solutions Company // web, interactive, motion and software development solutions // http://www.trimaran.md, B2B and B2C solutions  /  Branding & Graphic Design Services / Website Design and Development  /  E-Commerce Systems / Software Application Architecture and Development / Multimedia solutions  /  2D/3D modeling & animation solutions / Video & Post Production / contact@trimaran.md
Creat de Trimaran